Suceava cu problemele, Bruxelles-ul cu felicitările

A trecut mai bine de o săptămînă de cînd primarul orașului Siret, Adrian Popoiu, a spus public ce avea pe suflet, și anume că Siretul s-a implicat activ în gestionarea crizei refugiaților, însă în afară de niște bătăi pe umăr din partea autorităților române și străine, a unor asociații și a presei nu a primit nimic. Probabil că dacă Siretul ar fi fost un oraș bogat, domnul Popoiu nu ar fi fost deranjat de manfișismul afișat de bogații care conduc, însă Siretul este o localitate care abia își duce zilele. A spus primarul: ”Am reușit cu mari eforturi să gestionăm primirea unui număr mare de refugiați și eu cred că am fost un exemplu de bune practici la nivel național. Și publicația <Le Monde> a scris de bine despre Siret. Deși am cîștigat lupta cu mișcările refugiaților, nu ni s-au decontat sumele cheltuite. Este ca și cum o echipă de fotbal a cîștigat o competiție importantă, gen Champions League, iar jucătorii nu și-au primit primele. Noi am cheltuit undeva la 60.000 de euro. Nu este o sumă foarte mare, dar la cît sîntem de săraci…”.

După cîteva zile a reacționat, în sfîrșit, și Comitetul Județean pentru Situații de Urgență, în fruntea căruia se află prefectul Alexandru Moldovan. CJSU a anunțat că a trimis Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă şi Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă documentele justificative privind cheltuielile făcute cu gestionarea crizei refugiaților. Comitetul solicită recuperarea cheltuielilor suportate de localitățile Siret, Rădăuţi și Suceava, dar și de cele făcute de Asociaţia Parcuri Industriale Bucovina S.A. pentru organizarea HUB-ului logistic de la aeroportul de la Salcea.

Scuze, dar DSU și IGSU de unde să dea bani? Din bugetul de care trag Nicolae Ciucă și Marcel Ciolacu cît e ziua de lungă și noaptea din ce în ce mai scurtă? A, dacă cele două instituții solicită bani de la Uniunea Europeană este cu totul altceva. Cum de unde să aibă bani UE? Păi, dintr-un fond de rezervă pe care ar fi trebuit să-l înființeze de urgență pentru sprijinirea țărilor băgate pînă în gît și chiar pînă peste cap în gestionarea crizei refugiaților. Așa cum UE s-a mișcat rapid în cazul achizițiilor de vaccin și în cel al trimiterii de ajutoare Ucrainei, așa ar trebui să procedeze în ceea ce privește implicarea României și Poloniei, de exemplu, în gestionarea situației ucrainenilor care fug din cauza invaziei rusești.

În Vama Siret este plin de camioane de o parte și de alta a graniței, iar CJSU Suceava a hotărît că transporturile umanitare către Ucraina vor avea prioritate și din Siret pînă la graniță vor beneficia de antemergător.

Pe de altă parte, la Siret a avut loc o întîlnire româno-ucraineană vizînd deschiderea unor puncte de trecere a frontierei. Președintele Consiliului Județean Suceava, Gheorghe Flutur, a declarat că-ntr-o primă etapă, în vară, ar urma să fie deschise punctele de la Vicovu de Sus (Suceava)-Krasnoilsk (Ucraina) și Racovăț (Botoșani)- Diakivţi (Ucraina), iar în etapa a doua punctul de trecere Ulma (Suceava)-Rusca (Ucraina). Gheorghe Flutur a menționat că a făcut demersuri de mai mulți ani pentru deschiderea de noi puncte de frontieră în vederea eliberării traficului prin Vama Siret.

Au trecut anii ca nouri lungi pe șesuri de cînd se vorbește despre deschiderea de noi puncte de frontieră cu Ucraina. Au avut loc ”n” întîlniri între autoritățile din cele două regiuni de graniță în care s-a tot discutat despre proiecte transfrontaliere și finanțări europene, însă pînă la urmă s-au întîlnit birocrația de la București, cu birocrația de la Suceava, cu lentoarea de la Cernăuți, cu habarnismul unor funcționari și cu vrăjelile politicienilor de toate culorile și de toate naționalitățile, și au hotărît că lucrurile pot să mai aștepte. Și au așteptat pînă cînd a venit războiul care i-a trezit pe toți.

Mă așteptam ca după izbucnirea războiului, Bruxelles-ul să trimită la Suceava, județ din România, țară membră a UE, specialiști în finanțe, vămi și drumuri, care să-și deschidă un birou aici. Oameni care să plătească pentru gestionarea fluxurilor de refugiați și care să aducă firme care să deschidă în regim de urgență puncte de trecere a frontierei și să lărgească drumuri. Oameni care să facă rapid ce nu am știut și nu am putut să facem noi. În schimb, de la Bruxelles au venit tot felul de șefi și de birocrați, care au transmis niște felicitări din vîrful buzelor și apoi s-au întors la viața lor tihnită. Atît.