Noaptea se întorc banii cu lopata

După lungi lupte cu morile de vînt, care nu produc nici energie electrică și nici nu macină porumb, ci doar nervii unor oameni, doctorul Alexandru Calancea a reușit să scoată din amorțeală sistemul public de sănătate. În sfîrșit, managerul Spitalului Județean Suceava, care este și coordonator medical județean al patologiei Covid, a reușit să convingă decidenții că valul 4 are o forță atît de mare încît poate înghiți Spitalul Județean Suceava în cazul în care nu se ridică repede niște diguri de protecție în jurul acestuia. În sfîrșit, pentru a proteja Spitalul Județean Suceava, singurul care are aparatură și oameni care pot rezolva cazurile complexe non-Covid, s-a acceptat transformarea spitalului rădăuțean în spital Covid, iar Spitalul Fălticeni stă la rînd, pentru situația în care criza sanitară se va agrava.

Însă, sistemul medical privat ce face? Există informații din surse credibile că de cînd cu pandemia, clinicile private de pe raza județului Suceava și-au triplat veniturile. Asta, pentru că pacienții, de teamă să nu se infecteze, refuză să mai calce pragurile unităților medicale de stat. Bine, creșterea este dată și de apariția testărilor RT-PCR și a testelor care determină numărul de anticorpi din organism. Clinicile private făceau bani frumoși și înainte. De exemplu, clinicile care fac dializă primesc 118 euro pentru fiecare ședință, iar un pacient are dreptul la 114 ședințe pe an! Cum în județul Suceava sînt cîteva sute sau chiar poate mii de pacienți care au nevoie de dializă, vă dați seama cam cîți bani se fac. De ce nu se face dializă la Spitalul Județean, de exemplu? Din cauza presiunilor pe care le pune sistemul privat de sănătate asupra decidenților din sănătate, evident.

Așa cum arătam, managerul Spitalului Județean, Alexandru Calancea, este coordonatorul medical județean al patologiei Covid. Da, dar numai pe partea de sistem public de sănătate, acesta neavînd nici o putere asupra sistemului privat. Alta ar fi fost situația dacă legiuitorul sau Ministerul Sănătății, printr-o ordonanță, ar fi înființat pe perioadele stărilor de urgență și de alertă un organism sau ar fi desemnat un om care să aibă autoritate și asupra clinicilor private, și asupra medicilor de familie, și asupra Ambulanței, și asupra SMURD-ului.

Veți spune că există DSP-ul. Și? DSP-ul, care ar trebui să fie un fel de minister al sănătății la nivel județean, nu are nici bani, nici o legislație foarte prietenă, nici personal suficient și nici conducători cu nerv și cu inițiativă.

În altă ordine de idei, Colegiul Medicilor este consultat din cînd în cînd, iar cîteodată chiar mai rar, cu toate că în acest colegiu sînt medici în activitate ori medici aflați la pensie cu o vastă experiență și cu diferite specializări.

Anul trecut, la debutul crizei sanitare, atunci cînd Spitalul Județean era carantinat, pe baricade rămăseseră doar unii medici de familie. Clinicile private și-au închis porțile și s-au ascuns sub pat pînă a trecut primul val pandemic. Acum, porțile clinicilor private sînt închise numai noaptea, atunci cînd se întorc cu lopata banii făcuți peste zi, pentru ca aceștia să nu se aprindă. Niște bani care sînt colectați de la oameni care plătesc și dări la sănătate, bani care sînt direcționați și către sistemul privat de medicină.