Furtul de obiecte dacice de la un muzeu din Olanda a demonstrat că românul nu s-a născut doar poet, medic, fotbalist, preot sau pompier, ci și expert în muzeografie și patrimoniu. Acest lucru s-a putut observa după reacțiile apărute în spațiul public. Numai că mulți, chiar foarte mulți dintre cei care și-au dat cu părerea, unii dintre ei făcînd-o într-un limbaj vopsit în culori stridente și cu o logică de fier beton, pare că n-au călcat de mult într-un muzeu, după cum a constatat doctorul în arheologie Emil Ursu, directorul Muzeului Național al Bucovinei: ”Din păcate, Umberto Eco spunea o chestie foarte interesantă, referindu-se, bineînțeles, la rețelele de socializare: <crîșma satului a fost adusă la un loc cu cîștigătorii premiului Nobel>. Ca opinie. Ei bine, cu tot respectul, dar reacțiile din România au fost neprofesioniste, pline de patimă și de ură. De altfel, m-am uitat și am un vag sentiment că dintre comentatori, 90% n-au mai fost în muzeu în ultimii zece ani”. Dar parcă se spune Ecou, domnule Ursu, nu Eco! Și ce-i aia Umberto, poate Alberto.
Emil Ursu a rămas surprins și de atitudinea unora dintre cei care par culți în cap, cum s-ar spune: ”Eu atîta părerologie, atîta prostie, n-am văzut de cînd sînt… Și mă refer la oameni de la care aveam pretenții, care se pretind a fi din zona culturii… Deci, nu vorbesc de publicul larg care, mă rog… oamenii e normal să se simtă frustrați, au dispărut patru piese din tezaurul național. Însă, care este vina directorului Muzeului Național de Istorie a României?!”.
Ei, unii dintre culții în cap cu acte au făcut-o pe-a proștii, pentru că au vrut să se răzbune pe unul sau pe altul ori pentru că le-a fost mult mai comod să se urce pe valul de părerologie creat decît să se opună acestuia.
Faptul că atît de multă lume se pricepe la muzeografie și la chestiuni care țin de patrimoniu nu ar trebui să ne mire, fiindcă mulți dintre concetățeni nu pierd timpul la televizor cu tot felul de emisiuni de talente, cu seriale la care ”te rîzi”, cu meciuri de fotbal, cu știri tălîmbe ori cu dezbateri politice trucate.
Din sondajele de opinie afli că posturile de televiziune preferate de mulți români sînt din categoria Discovery ori History.
Însă, măsurătorile audiențelor tv spun cu totul altceva. Conform paginademedia.ro, ”anul trecut, 92 de televiziuni au fost în măsurătorile de audienţă ale ARMA (Asociaţia Română de Măsurare a Audienţei), în creştere faţă de anul precedent”.
Anul trecut, cel mai urmărit post de televiziune în prime time, adică în intervalul de maximă audiență, care este 19.00 – 23.00, a fost Pro TV, pe locurile doi și trei clasîndu-se Antena 1 și Kanal D. Pe locul V este canalul de știri România TV, iar în top 10 mai apar televiziuni de sport și de film.
Însă, unde sînt televiziunile urmărite de muzeografii și istoricii amatori? Păi, sînt pe la coada clasamentului. Dacă audiența Pro TV înseamnă o medie de 1,3 milioane de telespectatori, iar cea a României TV 378.000, audiența History, prima televiziune deșteaptă, cum s-ar spune, din clasament este de 17.000 de telespectatori. History este pe locul 41 în clasament! Discovery este pe locul 46, cu numai 13.000 de telespectatori! Și încă un exemplu: National Geographic este pe locul 52, cu numai 11.000 de telespectatori, într-o țară care numără între 18 și 20 de milioane de oameni.
Mai trebuie amintit că la noi piața de carte este una foarte slabă, iar muzeele nu sînt sufocate de vizitatori.
Revenind, una declarăm, alta fumăm, dar cu părerea nu ezităm să ne dăm. Și asta pentru că sîntem culți în cap nativ. Dar ce știe Emil Ursu? Degeaba are un doctorat în arheologie și conduce un muzeu. Alberto Ecou, nu Umberto Eco!
P.S. La muzeul din Olanda au fost expuse și două colane dacice din argint, care aparțin Muzeului Național al Bucovinei din Suceava.
