La cabinetul privat, de bună voie și nesilit de nimeni

Președintele Colegiului Medicilor Suceava, doctoral chirurg Sorin Hîncu, a fost întrebat în cadrul unei emisiuni la Radio Top dacă medicul ar putea fi obligat să aleagă între a lucra la stat și a lucra în sistemul privat. Iată răspunsul domnului doctor: ”Medicina este o meserie liberală. Sînt trei meserii liberale: medicina, avocatura și arhitectura. Deci, nu poate fi reglementată activitatea medicului. Activitatea medicului este în slujba cetățeanului. Însă, nu ar fi corect ca medicii să îndrume pacienții de la spital către privat, pentru că la spital pacientul are gratuitate și la privat trebuie să plătească. Aici ar trebui să intervină legea. Pacientul este liber să se adreseze unde dorește, dar nu să fie constrîns pentru asta”.

Întrebarea i-a fost adresată lui Sorin Hîncu în contextul în care ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a atins acest subiect zilele trecute în cadrul unei emisiuni televizate. Conform ziare.com, care a transcris declarațiile, domnul ministru a spus: ”Nu am în momentul de faţă pîrghiile legale să împiedic un medic să-şi exercite profesia în sistemul privat după încheierea programului de lucru în sistemul public (…). Nu poate să existe suprapunere între cele două, adică să am program pînă la 3.00 şi am consultaţii la privat de la 12.00. Cel de-al doilea element, care de fapt confirmă ceea ce spuneam în luna septembrie, trebuie să fim foarte atenţi în ceea ce priveşte circuitul pacientului. Pacientul nu trebuie să fie examinat, evaluat într-un spital public cu resursele spitalului public şi ulterior îndrumat de acelaşi medic la spitalul privat. Eu nu pot să fiu inconştient, nu eu, ministrul Sănătăţii, Alexandru Rafila, oricine ar fi el, încît să redirecţioneze resursele dinspre sectorul public spre sectorul privat. Asta nu are nici un fel de legătură cu îngrădirea medicului de a lucra şi într-o parte şi în alta, cu condiţia să existe un angajament – poate să fie şi scris (…) în care el (…) respectă programul public şi face un angajament că nu va redirecţiona niciodată un pacient din spitalul în care lucrează către un alt spital privat, în care poate lucrează el sau lucrează o cunoştinţă de-a lui”.

Așadar, ideea este că un medic poate lucra și colo, și colo, dar cu condiția ca acesta să nu racoleze pacienți din spitalul public pentru a-i direcționa către cabinetul său privat. Poate ar fi bună ideea domnului Rafila, ca medicul să semneze o declarație pe proprie răspundere că nu va proceda astfel. Însă, problema este alta. Cît poate da randament maxim un medic într-o zi. Poate doctorul să fie concentrat și amabil mai mult de 8 ore pe zi? Sau el se păstrează în mare parte din programul pe care îl are la spital pentru a fi în formă cînd merge la cabinetul privat? Ori poate că este atent și empatic doar cu pacienții din spital care simte că vor accepta invitația de a călca pragul cabinetului? Munca într-un spital de stoarce, te consumă și fizic și psihic, dacă îți faci datoria așa cum trebuie. E drept că atunci cînd ești foarte tînăr și vrei să te afirmi poți să lucrezi la turație maximă pentru o perioadă lungă de timp. Dar în cîțiva ani intervin uzura și, uneori, blazarea.

Șoferii care transportă persoane cu autocare sau cu microbuze pe distanțe lungi ori cei care conduc mașini de mare tonaj au un timp limitat de lucru. După o anumită perioadă de condus, șoferul este obligat să încredințeze volanul altcuiva și să treacă la un program de odihnă. Sper că paralela nu este considerată a fi una jignitoare. Dar așa cum un șofer are pe mînă viața unor oameni pe care-i conduce din punctul A în punctul B, și medicul are pe mînă viață unor oameni pe care-i conduce de la statutul de oameni bolnavi la cel de oameni sănătoși.

În ceea ce-i privește pe medici, aceștia mai trebuie să aibă și timp necesar pentru studiu, pentru a acumula noi cunoștințe, care în ziua de astăzi sînt din abundență.

E greu, foarte greu ca un medic care lucrează colo 8 ore și dincolo 4 ore sau mai mult să dea randamentul așteptat de fiecare pacient în parte. În fine, la ce criză de medici există și la ce interese sînt cu siguranță că nimeni nu va obliga medicii să aleagă. Atunci rămîne varianta cu o semnătură sub textul în care medicul se angajează să nu racoleze pacienți de la spitalul public pentru cabinetul privat. Însă, poate ar trebui să existe și posibilitatea ca pacientul să completeze un formular în care să arate că de bună voie și nesilit de nimeni își dorește, ca la externare, să meargă la cabinetul privat al medicului care l-a tratat cu profesionalism în spital.