Și ei sînt ai noștri

Doi oameni perfecți (în engleză Flawless) este un film american din 1999 regizat de Joel Schumacher după propriul scenariu. Rolurile principale sînt interpretate de Robert De Niro și Philip Seymour Hoffman. În alte roluri joacă Daphne Rubin-Vega și Wilson Jermaine Heredia – ambele au apărut (ca Mimi și, respectiv, Angel) în producția originală a muzicalului Rent de pe Broadway.

Conceput ca un film despre toleranţă şi despre ajutorarea semenilor, aceasta pelicula seamănă cu o paradă de ”Pride Day”, un festival de propagare a valorilor homosexuale cu scopul de a-i irita pe cei care au păreri contrare.

Povestea este una interesanta – Walt (Robert De Niro) este un fost poliţist care locuieşte într-un cartier rău famat şi este foarte nemulţumit de vecinii săi ciudaţi, printre care şi mulţi travestiţi. Scandalul iscat într-o noapte de către unul dintre vecini care a furat bani de la traficanţi îi provoacă un accident vascular care îl lasă pe jumătate paralizat. Întrerupîndu-şi activitatea din cauza problemelor de sănătate este nevoit să facă terapie cu unul dintre ciudaţii săi vecini travestiţi (interpretat magistral de Phillip Seymour Hoffman). În ciuda dispreţului său evident pentru homosexuali, Walt se împrieteneşte cu Rusty pînă cînd fiecare descoperă secretul celuilalt…

Filmul este în fapt călătoria de-a dreptul inițiatică de la radicalismul homofob la acceptarea calmă și caldă a ideii că orice om, indiferent de orientarea sexuală, este o valoare în sine, și că e bine să prețuiești fiecare prietenie care te face să te bucuri de viață.

Și chiar dacă sînt diferiți, și ei sînt ai noștri si nu trebuie să-i prigonim pentru că au ales să-și trăiască altfel viața. Au doua mîini, două picioare, numai că identitatea sexuală e cam incertă… Toate bune și frumoase pînă intervin paradele care, de obicei, sînt de foarte mult prost gust. Și Nu, violența nu e în nici un caz o soluție. NICIODATĂ, nu numai în acest caz. Robert de Niro reia cu mai puțin succes excelentul rol din ”Awakenings”. Philip Seymour Hoffman se străduiește sa fie simpatic într-un rol dificil și reușește din plin, dar cred că are roluri mult mai bune decît acesta. Recomand filmul mai ales fanilor necondiționați ai lui de Niro și Hoffman.

Morala destul de evidentă a demersului artistic a lui Joel Schumacher ar fi să ai grijă cum te porți cu aproapele tău, pentru că nu se știe cînd vei avea nevoie de el. Relația dintre cele două personaje diametral opuse evoluează în mod previzibil de la toleranță la o amiciție care se încheagă în ciuda începutului greoi și a diferențelor dintre ei. Pe Philip Seymour Hoffman e a doua oară cînd îl văd într-un rol de gay, după Capote și chiar The Talented Mr Ripley al lui Anthony Minguella, unde, orice ar spune alții, personajul are clar niște accente.

Urmăriți, așadar, Flowless pe Tv 1000 cînd aveți ocazia și o să aveți parte de un regal artistic și de o poveste care o să vă îndemne să fiți mai buni și mai toleranți.

Michaela Platon

Jurnalist de film