Prințesa pe TOACE i-o da Antinevralgic P lu` ăla micu’?

V-am mai relatat ghidușii de-ale recentei achiziții a postului România TV (de parcă n-aveau și așa destule panarame!), o exaltată pe nume Roxana Ciucă, preocupată nu să relateze, ci să interpreteze știrile, atît cît o duce I.Q.-ul evident moderat, susținîndu-și pseudoinformația și cu membrele-i superioare, din care gesticulează la intersecția dintre tulburări de comportament și profunzimi maneliste. Are și o calitate (dacă virgulă chiar calitate o fi…), anume o viteză ireală în exprimarea găunoasă, perfect lipsită de conținut, pe care dacă ar avea-o și CFR Cluj în joc, ar fi abonată la trofeul continental suprem. Chestia e că iar virgulă cînd termină de mitraliat din gură, rămîi cu fix… nimic! Fiindcă dincolo de conținutul complet nul, te doboară viteza care oricum nu-ți permite să înțelegi măcar ceva… Pe 28 iunie, la ora 01.07, domnișoara reporter Roxana Ciucă relatează din aventurile unei alte distinse: „… a ieșit prințesa cocoțată pe TOACE”! Mai are sens să vă povestesc despre ce e acela limbaj academic? Despre limba română standard care e totuși altceva decît aceea din mahalaua de unde, probabil, vine destinsa reporteriță!? Ca descrierea „prințesei” (e vorba de Lia, d-aia-s ghilimele!) să fi fost completă, mai avea să ne spună ailaltă și care-i coaforul unde-și face COACELE și dacă nu cumva își face și STOACE de alimente, că se anunță scumpiri…

Suprema idioțenie a atins-o reclama la Antinevralgic P, pe care ăl` de a conceput-o cred că se tratase deja! Cum cu ce? Cu d-alea de-ți ia sînge la analize! Ați auzit ce zice? Cică „mamele din România mereu ne dau ce e mai bun”. Iar mama din reclamă, ați ghiciiiit!, îi dă fiului ei… Antinevralgic P! Oricum, pare major. Dar imaginați-vi-l pe un altul, micuț, venind de la școală, și zicîndu-i mă-sii: „Mami, dă-mi ceva bun, te rog!”. Iar mă-sa îi dă tot ce-i mai bun, nu?, adică: „Uite, puișor, ai aici un castronel plin cu Antinevralgic P!”.

De final, nițel Cabral, desigur la „Ce spun românii”: „Ce salată nu e verde?” Vreți să aflați răspunsul doamnei ăleia? Vreți să știți ce NU a spus? Păi nu a spus „de roșii”, nici „de boeuf”, nici „de sfeclă”. Vreți să știți totuși și ce A RĂSPUNS? A zis răspicat: „Pas!”.