Cele mai recente apariții din colecția de non-ficțiune a Grupului Editorial Trei, ”Orizonturi. Originile globale ale științei moderne”, de James Poskett (trad. rom. Bogdan Ghiurco), și ”Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizației”, de Neil deGrasse Tyson (trad. rom. Constantin Dumitru-Palcus), vor fi în curînd disponibile la Bookfest 2023 și apoi în librăriile din întreaga țară. Cărțile sînt îngrijite și recomandate de Laura Câlțea, editor de non-ficțiune în cadrul Grupului Editorial Trei.
„Plasate sub semnul unei perspective de ansamblu, atît cosmice, cît și umane, <Orizonturi. Originile globale ale științei moderne>, de James Poskett, și <Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizației>, de Neil deGrasse Tyson, ne invită într-o formidabilă odisee a cunoașterii, o aventură a încercărilor de înțelegere a lumii și a colaborării dintre oamenii care au vrut întotdeauna să știe mai mult. Deopotrivă istorii ale științei, dar și ale culturii și civilizației în ansamblu, cele două cărți se completează excelent, demonstrînd că marile idei ale științei nu sînt insule și nu răsar din neant; ideile sînt arhipelaguri și continente ale minții care leagă între ele indivizi, comunități, societăți întregi.
Cu un ochi întors către trecut și un altul către viitor, ambele cărți prilejuiesc atît o mai bună cunoaștere a lumii în care trăim, cît și posibilitatea de a privi în continuare atît lumea, cît și umanitatea în sine, cu speranță și admirație. Două cărți bune de citit și, mai ales, bune de gândit”. – Laura Câlțea, editor non-ficțiune Grupul Editorial Trei.
”Orizonturi. Originile globale ale științei moderne”, de James Poskett
Istoria științei așa cum nu a fost niciodată spusă pînă acum: o poveste despre outsideri și eroi necunoscuți venind din afara canonului occidental, cu care sîntem familiari cei mai mulți dintre noi.
Cînd ne referim la originile științei moderne, începem de obicei cu Europa. Ne amintim de marile minți ale lui Nicolaus Copernic, Isaac Newton, Charles Darwin și Albert Einstein. Dar istoria științei nu este și nu a fost niciodată un efort exclusiv european. Copernic s-a bazat pe tehnicile matematice provenind din texte arabe și persane. Legile mișcării ale lui Newton au plecat de la observații astronomice realizate în Asia și Africa. Cînd Darwin scria ”Despre originea speciilor”, a consultat o enciclopedie chineză din secolul al XVI-lea. Și cînd Einstein a studiat mecanica cuantică, a avut ca sursă de inspirație pe de fizicianul bengalez, Satyendra Nath Bose.
”Orizonturi” este o istorie a științei așa cum nu a fost vreodată povestită pînă acum, dezvăluindu-și eroii necunoscuți, dar și faptul că cele mai importante descoperiri științifice au avut loc prin schimbul de idei al diferitelor culturi din întreaga lume. În această istorie ambițioasă, revelatoare, James Poskett reformulează istoria științei, dezvăluind contribuțiile vitale pe care oamenii de știință din Africa, America, Asia și Pacific le-au adus acestei povești globale.
„Îl chema Tupaia, era preot și navigator polinezian și se orienta pe mări urmînd traseele stelare și unduirile valurilor. El a făcut prima hartă a Oceanului Pacific pentru James Cook, ajutîndu-l pe el și pe alți exploratori europeni să se orienteze într-o lume pe care nu o cunoșteau, dar voiau s-o cucerească.
Îl chema Graman Kwasi, se născuse în Africa de Vest, dar a trăit ca sclav pe o plantație de zahăr din America de Sud. Acolo a descoperit un remediu împotriva malariei care l-a făcut atît de celebru încît naturalistul suedez Carl Linnaeus a botezat o plantă în onoarea sa și l-a ajutat să-și poată dedica restul vieții studiului botanicii.
Îl chema Isaac Newton și a făcut una dintre cele mai mari descoperiri ale tuturor timpurilor, dar asta nu în timp ce aștepta să-i cadă un măr în cap, ci stînd confortabil în biroul său și citind avid cărțile de călătorie ale navigatorilor și exploratorilor vremii sale.
Cu mintea sau cu pasul, oamenii și-au dorit întotdeauna să înțeleagă mai mult din lumea în care trăiesc, iar fiecare cucerire făcută cu gîndul a fost întotdeauna urmată și de o cucerire făcută cu pasul, și invers. James Poskett spune povestea istoriei științei și a oamenilor care și-au dedicat viața înțelegerii și, deopotrivă, cuceririi lumii, întrucît cei care au vrut s-o înțeleagă și cei care au vrut s-o cucerească au fost întotdeauna strîns legați unii de ceilalți, și așa continuă să fie și acum. Pentru că cunoașterea este, și a fost întotdeauna, putere”. – Laura Câlțea
James Poskett este profesor asociat în istoria științei și tehnologiei la Universitatea din Warwick și are un doctorat la Universitatea din Cambridge. A scris pentru publicații de renume precum Guardian, Nature și BBC History Magazine, printre altele. A fost selecționat pentru BBC New Generation Thinker Award și a cîștigat premiul Newcomer of the Year de la Asociația Scriitorilor Britanici din domeniul Științei. În articolele sale, James Poskett tratează teme legate de istoria globală a științei și tehnologiei, variind de la fizica secolului al XVII-lea pînă la biologia secolului XX. Cercetările sale l-au purtat în întreaga lume, de la observatoarele astronomice din India, pînă la muzeele de istorie naturală din Australia. În prezent, locuiește în Warwickshire, Anglia.
”Mesagerul stelar. Perspective cosmice asupra civilizației”, de Neil deGrasse Tyson
Printr-o perspectivă cosmică asupra civilizației pe Pămînt, Neil deGrasse Tyson pune într-o lumină nouă liniile de falie cruciale ale timpului nostru – război, politică, religie, adevăr, frumusețe, gen și rasă – reușind totodată să intensifice sentimentul profund al unității lumii.
Într-o perioadă în care opiniile noastre politice și culturale par a fi mai polarizate ca oricînd, Tyson oferă antidotul necesar pentru multe dintre lucrurile care ne despart, pledînd cu pasiune pentru cele două componente îngemănate ale iluminării – perspectiva cosmică și raționalitatea științei.
După o analiză profundă asupra modului în care știința vede lumea și asupra planetei Pămînt, creierul uman are capacitatea de a reseta și a recalibra prioritățile vieții, modelîndu-ne, în consecință, acțiunile și capacitatea de reacție. Nici o perspectivă asupra culturii, societății sau civilizației nu rămîne neatinsă.
Cu un condei precis și clar, ”Mesagerul stelar” ne îndrumă să descoperim lumea altfel. De la aspecte legate de rezolvarea conflictelor globale pînă la îndemnuri de a aprecia viața la adevărata ei valoare, Tyson dezvăluie, cu căldură și elocvență, o serie de adevăruri mărețe și frumoase valabile pentru noi toți – informați și iluminați de cunoașterea locului nostru în univers.
„De unde venim? Venim cu toții din Africa, lăsați prostiile, sîntem o singură specie, indiferent de culoarea pielii. Ce sîntem? O specie cu inteligență superioară (Homo sapiens sapiens), dar nu singura dotată cu inteligență de pe Pămînt. Încotro ne îndreptăm? Ei, aici nu mai e ușor de răspuns și nu putem decît să sperăm că vom poseda inteligența necesară ca să asigurăm în viitor supraviețuirea civilizației umane.
Continuînd demersul educativ al mentorului său, Carl Sagan, precum și viziunea acestuia asupra locului nostru în univers («sîntem cu toții făcuți din praf de stele»), Neil deGrasse Tyson ne invită să luăm o pauză de la convingerea că lumea se învîrte în jurul nostru și să ne proiectăm într-o perspectivă cosmică. De aici putem să ne vedem, obiectiv, de la depărtare, pe noi, dar și toate lucrurile demne de admirație din jurul nostru – de la ecuații matematice, la găuri negre sau studierea unei insecte la microscop – și să descoperim, astfel, adevărul din vorbele poetului: «Mai multe-s pe pămînt și-n cer, Horațio, decît în filosofia ta». Iar cel mai frumos lucru din tot acest univers infinit, ne spune Tyson, este că sîntem dotați cu o inteligență care ne lasă să-l cunoaștem cît de cît. Și ăsta e un gînd pentru care merită să speri”. – Laura Câlțea
Neil deGrasse Tyson este un astrofizician american, cercetător asociat în cadrul Departamentului de astrofizică al Muzeului American de Istorie Naturală și directorul Planetariului Hayden. De asemenea, este gazda emisiunii tv StarTalk și autorul a numeroase lucrări de specialitate. Are un masterat în fizică la Harvard și un doctorat în astrofizică la Columbia University. În prezent, locuiește în New York.
La Editura Trei, de același autor au apărut: Astrofizica pentru cei grăbiți, Moartea într-o gaură neagră și alte dileme cosmice, În slujba războiului (scrisă împreună cu Avis Lang), Origini (scrisă împreună cu Donald Goldsmith) și Scrisori de la un astrofizician.
De asemenea, la Editura Pandora M, parte a Grupului Editorial Trei, a apărut Astrofizica pentru copii grăbiți (scrisă împreună cu Gregory Mone), ghidul pentru cunoașterea Universului într-o versiune pentru tinerii cititori.
Editura Trei
