Melodramă bucureșteană

La 9 februarie 1960 Lica Gheorghiu, fiica lui Gheorghiu Dej, termina filmările pentru „Soldaţi fără uniformă” începute la 29 iunie 1959 și terminate abia după şase luni. Distribuţia aduna laolaltă pe Liviu Ciulei, mentorul în meseria de artistă a odraslei dictatorului, Colea Răutu, Fory Etterle. Se întîrziase mult, şi din cauza asta costurile au escaladat. Filmul regizat de Francisc Munteanu devenise o scumpătură. Cauzele trebuie căutate în prestaţia „vedetei feminine”, care venea pe platou, dar mai curînd nu, în ciuda limuzinei ultimul tip şi a șoferului spilcuit, plus agentul de pază cu care umbla prin oraş. Cînd venea, totuşi, la filmare după rugăminţi fierbinţi, nu reușea să se concentreze la ce avea de făcut şi nici nu ştia rolul. Mulți puneau situaţia pe seama faptului că era capricioasă, o veleitară fără talent, o neprofesionistă. Juca prost şi dublele se reluau de mai multe ori decît era necesar. Mulți credeau că filmările nu se vor termina niciodată. Bineînţeles că nimeni nu îndrăznea să îi reproşeze. Timpul, inevitabil, trecea.

Totuşi, la începutul lunii februarie, după multe amînări, eforturi și nervi, s-a tras ultima scenă. Urmau postsincroanele – înregistrarea vocii. Ei bine, lucrurile s-au complicat. Lica Gheorghiu putea la o adică să treacă prin cadru, dar să rostească o replică niciodată. Nu avea talent nici cît una dintre nenumăratele perechi de pantofi aduşi de la Paris, cu care defila prin București invidiată de tovarăşe… Pînă cînd cineva (poate o indiscreție…) a remarcat cearcănele. Avea insomnii repetate, era tristă şi supărată. Nu se putea concentra la filmări. Treptat s-a aflat ce se întîmpla cu ea. Lumea bîrfea. Ce oraş este mai indiscret şi mai bîrfitor ca Bucureștiul? Informația senzațională era că amantul ei, medicul Ginel Plăcințeanu, cu care fusese văzută prin localuri, zăcea într-o celulă din arestul Rahova.

Sub ochii echipei care realiza filmul se consuma o dramă shakespeareană. Decît să filmeze insipidul scenariu ”Soldați fără uniformă”, de Francisc Munteanu, ar fi fost mai bine să facă un film după povestea divei Lica Gheorghiu cu Ginel Plăcințeanu. Ar fi ieșit o melodramă de zile mari. S-ar fi udat în cinematografe milioane de batiste. Skepsisul intrigii pornea de la faptul că tiranul nu era de acord cu amantlîcul fiicei sale, după divorțul ei de Marcel Popescu, ministrul comerțului exterior, soţul încornorat pe care Dej personal i-l furnizase. Aşa că l-a pus pe Alexandru Drăghici – temutul ministru de Interne – pe urmele celor doi îndrăgostiți. Iată cea mai tare poveste din „blocul sovietic”, de la Vladivostok la Berlin. Dej ieşea teribil de şifonat.

Conflictul sovieto-chinez bătea la apogeu, Hrușciov era nervos, călătorea în SUA, apoi la Pekin ca să se întîlneasca oficial cu Mao. Apoi debarca la București să îl ia rost pe quasi-stăpînul României. Capul lui Dej era în joc! Şi uite ce necazuri îi făcea fiica!!! Cum să mai creadă cineva în Dej. Nu era capabil să stăpînească o ţară dacă asupra fiicei nu avea autoritate. Explicația era simpla; Dej o iubea pe fiica sa cea mare (Vasilica Gheorghiu, pe afiş Lica) mai mult ca orice.

Să derulăm povestea, pentru a vedea care sînt ingredientele. Întîlnirile amoroase aveau loc în garsoniera medicului din blocul din Calea Victoriei, nr. 2. Drăghici a aflat adresa după cîteva filaje. Lica Gheorghiu, mamă a trei copiii cu Marcel Popescu, nu mai dădea pe acasă, în strada Herăstrău 13. Ce-l îngrijora realmente pe Dej era anunțul fiicei că se vor căsători. Pentru Dej era o adevărată sfidare și o amenințare la poziţia lui politică. Doctorul Ginel Plăcințeanu aparținea unei familii burgheze, nu uneia proletare cum ar fi trebuit la dosarul de cadre. Dej trece la acțiune. Îi dă ordin lui Drăghici să îi despartă, adică să îl bage la închisoare după ce epuizează metodele persuasive. În august 1958 amantul este săltat de la Spitalul Brâncovenesc – Secția Ortopedie, unde lucra, şi dus in arestul Miliției Capitalei. Este obligat cu metodele ştiute să semneze declarații prin care recunoştea că făcea trafic cu mărfuri de contrabandă. Cîteva perechi de ciorapi de nylon pe care îi lăsase la cabinet o pacientă din Austria în trecere prin Capitală. Să fi fost colaboratoare a Securității? Făcea parte din complot? Cert este că lui Ginel Plăcințeanu i se întocmeşte dosar pentru „speculă” şi este trimis în judecată. Sentința: 5 ani.

La ce duce amorul? Dramă în saraiul comunist. Un prim act, foarte reuşit. A fost de ajuns să înmoaie cerbicia fiicei? Niet! Lica Gheorghiu îl amenință pe atotputernicul ei tată că va aștepta să se libereze amantul şi tot se va căsători cu el. Mai mult, îi cere să înceteze să se mai amestece în viața ei. Este adultă, vaccinată, mamă a trei copiii, vedetă de cinema!

Dej nu are de gînd să o asculte. Îi ordonă lui Drăghici să îi intenteze lui Ginel Plăcințeanu un proces politic unde se dau pedepse şi de 20 de ani. Drăghici se execută. Ţese ficțiunea unui așa-zis complot anti-statal cu tot tacîmul: discuții dușmănoase, grup infracțional calificat, îi găsește și cîțiva complici ad hoc: Păstorel Teodoreanu, Gh. Plăcințeanu unchiul său savant atomist, în corespondență cu Einstein și Nils Bohr, Vasile Voiculescu, ex-legionarul Sandu Lăzărescu. Ei sînt extrași din lotul Noica-Pillat al cărui proces tocmai se pregătea. Complotul este gata. Procesul se judecă în procedură de urgenţă, fără martori, în secret, la Tribunalul Militar din Calea Plevnei, puţin înainte de Anul Nou. Articolul 209 Cod Penal „discuții dușmănoase” etc. îi asigură lui Dej ce îşi dorea cel mai mult, 20 de ani închisoare. De mirare că în asemenea condiții Lica Gheorghiu – cu bărbatul vieţii ei încarcerat pe termen lung, a reușit, totuși, la 9 februarie 1960 să încheie filmările.

Locul unde era închis era ţinut secret ca să nu afle Lica. Penitenciarul unde a fost trimis era cel din Rîmnicu Sărat. Surpriză – la 1 mai 1961, Gheorghe (Ginel) Plăcinţeanu moare aici la numai 36 de ani (n. 1924, Iași). Fusese un sportiv de clasă, practicase înotul, hocheiul şi era perfect sănătos cînd a fost internat. Cauza decesului, conform certificatului de deces, “colaps cardio-vascular”. Nimeni nu a crezut că aceasta a fost cauza reală a morţii. Era clar că iubitul fiicei lui Dej nu trebuia să se întoarcă viu de la Rîmnicu Sărat. Moartea lui trebuia să o facă pe Lica să îşi ia gîndul de la el. Într-adevăr, Lica Gheorghiu a divorţat de Marcel Popescu şi s-a recăsătorit cu Gheorghe Rădoi, directorul fabricii „Steagul rosu” din Brașov, pețit de Dej. Calculul a fost corect, Dej îşi cunoştea bine fiica. Pentru a-și duce la capăt planul i-a dat ordin lui Drăghici să fie ucis Plăcinţeanu. Lica Gheorghiu a murit in 1987 după un mariaj nefericit, cu episoade alcoolice și contondente. A păstrat în portofel toată viaţa o fotografie a lui Ginel Plăcințeanu. A fost marea iubire a vieţii ei. Pe mormîntul ei de la cimitirul Cernica a cerut să se graveze “Lica Gheorghiu – artistă”.

Filmografie Lica Gheorghiu: ”Erupția” (1957), ”Avalanșa” (1957), ”Soldați fără uniformă” (1961), ”Tudor” (1963), ”Procesul alb” (1965), ”Răscoala” (1966). Dej murise de un an (martie 1965) și secvențele din acest ultim film cu Lica Gheorghiu au fost eliminate la montaj din ordin superior.

Stelian Tănase

Fragment din volumul în pregătire ”Anul 1960 – o lume nebună de legat”/2025 (titlu provizoriu)