În timpul programului de lucru, pentru care este plătit din bani publici, directorul Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Schipor, joacă rolul agentului publicitar pentru Ioan Baciu Ţăran. Nu este un secret pentru nimeni că piaţa produselor alimentare este invadată de „cîrnat ca la bunica”, dar o bunică din aia vitregă, care nu-şi înghite nepotul şi vrea să scape de el prin tot felul de mijloace. Municipiul Suceava este una dintre localităţile în care petrecerile publice se ţin lanţ, aşa cum se ţin de mînă copiii scoşi de doamnele profesoare să strige lozinci împotriva consumului de droguri. Şi cum petrecerile fără produse alimentare sînt ca nunţile fără bătaie, pe lîngă comercianţii de linguri de lemn, butoiaşe şi alte ciurumbele, îşi fac loc şi vînzătorii de cîrnat, salam, tobă, chişcă şi slănină, care te poftesc să pui în plasă nişte produse fără „E”-uri, „B”-uri, „C”-uri şi „D”-uri. Însă, dacă ai un pic de carte şi o privire cît de cît bună, poţi să-ţi dai seama citind eticheta că ai fost păcălit şi că ai cumpărat un produs ordinar, nicidecum unul tradiţional, însă la un preţ extraordinar. Extraordinar de mare, nu extraordinar de bun. Însă, în domeniul produselor tradiţionale a apărut o nouă reglementare, care va reduce numărul preparatelor din carne şi din lapte care nu au nici o legătură cu reţetele sănătoase. Pesemne că guvernanţii nu s-au gîndit la consumatori atunci cînd au dat Ordinul 724/2014, ci la faptul că vor strînge mai mulţi bani din noile taxe percepute. Dar, pînă la urmă rezultatul contează. Ordinul Ministerului Agriculturii impune reguli mult mai stricte producătorilor pentru a primi atestatul de producător tradiţional, care va fi valabil începînd din toamnă. La Suceava, pînă în prezent, un singur producător a primit noul atestat. Şi l-a primit cu mare tam-tam.
La jumătate săptămînii trecute, un bărbat rotofei mai mult scund decît înalt, cu o pălărie de popă de ţară pe cap şi cu un zîmbet larg, cît cel al pofticiosului care primeşte în dar o pulpă de porc ţinută în baiţ, a obţinut atestatele pentru următoarele produse: „Chişca Baciu”, „Muşchiul haiducesc Baciu”, „Cîrnaţii haiduceşti Baciu”, „Cîrnaţii boiereşti Baciu”, „Costiţa hiţuită Baciu”, „Jambonul ţărănesc Baciu”, „Toba de la Baciu” şi „Muşchiul copt în jar”. Tot de la Baciu. V-aţi dat seama că fericitul posesor al noilor atestate este Ioan Baciu Ţăran, producătorul devenit celebru pe vremea cînd judeţul era condus de liderul PDL Suceava, Gheorghe Flutur, care-l purta ca pe sfintele moaşte pe la toate tîrgurile şi pe la toate emisiunile televizate unde se învîrteau hore bucovinene şi berbeci la proţap. Datorită reclamei făcute de manifestările organizate sub brandul Bucovina, domnul Baciu de la Fundu Moldovei a ajuns cunoscut inclusiv la Bucureşti, acolo unde are un magazin într-o zonă plină de oameni care-şi permit să dea cîteva milioane de lei vechi pe o plăsuţă cu de-ale gurii. Ioan Baciu Ţăran se laudă că are doar produse tradiţionale, însă nu-ţi poţi pune întrebarea cum naiba pot fi produse cantităţi impresionante de preparate fără „E”-uri şi cum pot fi păstrate acestea mai multe zile fără să se altereze? În fine. Cum Baciul nu e Baci destul dacă nu e şi fudul, acesta a avut pretenţia să primească atestatele de faţă cu presa, pentru a-şi mai face un pic de reclamă gratis. Dorinţa lui Ioan Baciu Ţăran a fost ordin pentru directorul PSD al Direcţiei Agricole Suceava, Vasile Schipor, care a chemat presa pentru a consemna evenimentul, transformîndu-se astfel în agentul publicitar al afaceristului din Fundu Moldovei. Ar fi de prisos să-l întrebăm pe domnul Schipor dacă-i place carnea. În schimb, poate ne spune Vasile Schipor dacă-i frumos şi sănătos pentru domnia sa ce-a făcut, dar şi dacă-i place salamul cu muştar. Or, pune domnul Baciu suficiente mirodenii, iar muştarul îl strică.
