”O relație foarte bună (despre relația pe care Crin Antonescu și Victor Ponta, care în prezent se atacă reciproc, au avut-o cîndva – n.r). Și un proiect care, mă rog, a capacitat România și care a adus, cred că pentru prima oară, voturi pro, voturi asumate pentru o coaliție, nu acel stil de răul cel mai mic. Cred că în 2012 s-a votat cu foarte multă speranță și încredere în formula USL de atunci, PSD-PNL, care era generată la nivel de vîrf de Crin Antonescu și Victor Ponta. 2014 a fost un an mai puțin fast din această perspectivă pentru ei doi și pentru coaliție. Știm foarte bine că s-a destrămat. Personajul principal a fost tot Klaus Iohannis, pe care Ponta l-a refuzat ca vicepremier pe zona de Apărare, trebuind atunci să-l schimbe pe generalul Oprea. Și asta a declanșat ulterior ieșirea PNL de la guvernare. După aia, retragerea lui Crin Antonescu. Și să nu uităm faptul că Victor Ponta l-a votat pe Crin Antonescu în 2009 în turul I la alegerile prezidențiale, deci cumva ceva s-a întîmplat undeva pe parcurs de am ajuns la astfel de situații cu declarații în presă care probabil nu le vor face bine nici lui Victor Ponta, nici lui Crin Antonescu. (Normal, pentru că rezultatul în primul tur al alegerilor prezidențiale de anul trecut a fost puternic influențat și de scandalul dintre PSD și PNL, cu Marcel Ciolacu, cu Nicolae Ciucă. A contat foarte mult bălăcăreala dintre ei). Categoric. Și încă un lucru interesant. Ciolacu a luat undeva 18-19%, nu mai știu exact, Ciucă a luat și el sub 15% chiar spre 10%. Asta înseamnă că adunate scorurile nu duc nici la 30%. Un scor adunat la două partide mainstream de 30% este extrem de mic. Gîndiți-vă că scorul ăsta îl lua PSD singur. Așa, doar dacă se înscria la candidatură. Ponta lua 44%, dacă nu mă înșel, în turul II și în turul I aproximativ 40%, în 2014. Geoană a luat și el vreo 30% în primul tur. Deci, PSD plus PNL acum sînt 30%, în condițiile în care în PSD e doar zona de stînga, dar PNL înseamnă PNL plus PDL. PDL care singur făcea 25%, PNL vreo 20%. Vă dați seama unde s-a ajuns cu bazinul electoral al partidelor clasice, tradiționale, istorice, cum vreți să le spunem. Undeva sub 40%, și asta ne arată clar că și în România asistăm la un trend în care apar noi formațiuni politice care se califică și care vor putea să emită pretenții cu adevărat serioase pentru orizontul 2028, dacă nu și acum, pentru alegerile prezidențiale”. Între 2012 și 2016, Cătălin Nechifor a fost președinte al Consiliului Județean Suceava din partea PSD.
