Puțină ecologie și multă barbarie

Sînt oameni care se simt neglijați, ignorați, oameni care sînt anonimi și vor ca numele lor să fie pomenit undeva. Vor să mai facă și ei o pildă de curaj pentru gagica sau gagicu` respectiv, sau pentru grupul de studenți respectiv, ori grupul de anarhiști, și atunci ies în decor. Dar, părerea mea, e o adevărată nebunie ce se întîmplă. Lipsa acesta de respect la care am ajuns după sute de ani de la Renaștere în care s-au creat atîtea capodopere și în care ne-am plimbat toți în tinerețe, ori cum am apucat, că noi, înainte de căderea Zidului Berlinului, nu prea am apucat, dar am recuperat dup-aia și ne-am dus să vedem <Luvru>, ne-am dus să vedem <Capela Sixtină>, ne-am dus să vedem <Galeriile Londoneze>, să vedem capodoperele și acum ne-am apucat să aruncăm cu ciorbe în ele… Atacurile astea, care sînt niște vandalisme, văd că s-au înmulțit în ultima vreme. Înțeleg spiritul acesta iconoclast, dar pînă aici. Fii iconoclast în vorbe, poți să scrii și un text critic, poți să faci multe lucruri dacă nu îți convine ceva. Dar să distrugi o operă de artă este o mare mizerie sufletească. În unele muzee au fost înlocuite originalele cu copii, tocmai pentru a le feri de lumină, umiditate, dar și de vandali. Dar de ce?! Dar de unde furia aceasta pentru ceva, nu aș spune chiar sacru, dar pentru ceva care chiar e omul?! Pentru că omul este, în fapt, această creație a lui. <Pieta> a fost și ea atacată. Cînd atacă și distruge, acolo atacă omul, chiar ăla care atacă este, de fapt, atacat prin actul lui. Nu știu ce se poate face, sigur trebuie luate foarte costisitoare măsuri de protecție, dar eu cred că și la cap ne-am deranjat puțin. (…) Eu nu înțeleg de unde barbarismul ăsta, că nu-i ajută cu nimic, nu le dă nici un pahar cu apă. Dar sînt deranjați de spiritul inovator, sînt deranjați de independența artei… Trebuie să ne ridicăm capul spre cer ca să înțelegem ce e <Pieta>, sau ce <Gioconda>, sau ce este <Laocoon și fiii> și atunci e mai greu, unii nu vor să se uite sus, vor să se uite la bombeurile cizmelor lor. Atîta pot. Se consideră în inferioritate că sînt tratați prost și îi apucă furia. Pe ăștia ar trebui, nu să îi băgăm în pușcării, deși eu asta aș face, ci să-i trimitem la <balamuc> întîi de toate. Să-i controleze niște doctori, să-i pună în cămașa de forță, să le dea niște pilule, nu trebuie să-i băgăm neapărat într-o celulă, pentru că-i evident că sînt deranjați la cap”. Scriitorul, jurnalistul și analistul Stelian Tănase, după ce două activiste ecologiste au stropit cu supă geamul blindat care protejează tabloul „Mona Lisa” de la Muzeul Luvru din Paris. (Foto: cotidianul.ro)