Cătălin Nechifor, fost deputat, europarlamentar și președinte al Consiliului Județean Suceava, despre Forumul Economic Mondial de la Davos, desfășurat între 19 și 23 ianuarie 2026:
”M-am uitat și eu cu atenție la discursul lui Donald Trump. A fost cel mai urmărit lucru, de fapt, cred, dintre tot ce s-a întîmplat la Davos, după ochelarii lui Macron.
Lucrurile sînt că se poate de clare: America joacă extrem de puternic, sîntem într-o nouă paradigmă – de la lumea bipolară, blocul sovietic în trecut, blocul vestic pînă în finalul Războiului Rece, cu cele două blocuri militare, pactul de la Varșovia, NATO… Lucrurile au fost complicate și atunci – dispărînd Uniunea Sovietică și pactul de la Varșovia, NATO a devenit, cumva, un jucător mult prea mare față de ceea ce exista atunci ca pericol. S-a extins mult către Răsărit, dar conflictul din Ucraina a resetat puțin chestiunea asta, însă, de fapt, miezul sau miza principală o reprezintă China, care tinde să depășească America ca și indicatori macroeconomici. Și lucrul ăsta pentru America e greu de acceptat, iar ceea ce face Trump acum este că își securizează poziția, joacă la o miză extrem de ridicată. A avut niște măsuri în plan economic național, pe teritoriul Statelor Unite ale Americii, cu rezultate remarcabile. De fapt, jumătate aproape din discursul de la Davos a fost despre ceea ce-a făcut în America cu inflația, cu creșterea economică, cu investițiile, cu drogurile, cu mexicanii, cu tarifele, cu tot ce a făcut în SUA. Și, mă rog, a încheiat așa, cum să zic, strategic vorbind, cu subiectul Groenlandei, pe care a numit-o și Islanda de cîteva ori, creînd o confuzie… Cred că a făcut această greșeală deliberat. El a zis Ținutul de Gheață, după aia Iceland, Groenland și așa mai departe….
Cert este că, dacă ne uităm puțin pe glob, în planeta 3D, nu pe harta Mercador, care, știu eu, arată cumva partea de Nord a Pămîntului mai mare decît în realitate, dacă te iei după harta pe care o știm noi, Groenlanda zici că e aproape cît Africa, ceea ce nu e adevărat deloc. E mult mai mică decît Australia, de fapt. Și ne uităm puțin la Cercul Polar, vedem că, de fapt, interesele geostrategice sînt partajate de ruși, care dețin cea mai mare, să zic, ieșire la Cercul Polar, avînd un teritoriu vast. Sînt canadienii care au ținut acolo, dispersat, cu foarte multe insule și greu de gestionat. Sînt norvegienii, care au și ei ceva acces către Cercul Polar. Sînt danezii, prin faptul că dețin controlul, cumva, asupra Groenlandei, dar și aici lucrurile sînt discutabile, și SUA cu Alaska, pe care au cumpărat-o de la ruși, apropo. Deci, cumpăratul de teritorii s-a practicat în trecut și s-ar putea practica și în prezent. Trump a zis explicit că nu are de gînd să ia Groenlanda cu forța militară, ci prin alte metode, inclusiv prin practicarea unor hipertarife comerciale cu țările care nu sînt de acord, din spațiul european. Nu putem ști dacă a renunțat la asta, așa cum a spus.
Am văzut, într-adevăr, în timpul discursului său, că lucrurile s-au mai calmat. Trump a avut o discuție privată și cu Mark Rutte, cu șeful NATO. S-ar putea să se ajungă la un acord, pînă la urmă. Pentru că, știu eu, Groenlanda e teritoriu danez, dar nu prea. Pentru că au un soi de autonomie, au parlament național. E o țară mică, ca și populație, vreo 56.000 de locuitori. Și, apropo, Groenlanda nu-i membru UE. Ei au ieșit prin referendum din spațiul comunitar european în 1985. Deci, nu-i membru UE, nu-i prea teritoriu danez, nu știm în ce măsură mai e teritoriu NATO, americanii au bază acolo… Și, clar, Trump are dreptate spunînd că e singurul care poate să protejeze Groenlanda. Și nu neapărat că ar ataca-o cineva, ci că și-ar face culoare de acces maritim pe zona de nord, în zona Oceanului Înghețat, care, pe baza acestui fenomen de încălzire, va deveni o rută comercială și militară maritimă fabuloasă, importantă pentru toți cei care sînt mari jucători, inclusiv China, care se declară deja țară aproape arctică – o dimensiune acceptată cumva la nivel mondial, prin faptul că își arogă drepturi de cercetare științifică pe zona arctică, chiar dacă China nu are nici măcar un gram de teritoriu care să se suprapună.
(Relația Statelor Unite cu Uniunea Europeană, care va fi în continuare?) Trump a vorbit în timpul discursului său și de NATO, și nu a fost prima oară cînd a vorbit în termeni clari. A zis: <Ani de zile NATO a însemnat SUA>, că <Noi am pus toți banii în numele altora, care nu și-au plătit facturile>, că <Am forțat statele membre, la un moment dat, să plătească cei 2%>. Am făcut-o și noi. Polonezii au depășit lucrul ăsta încă de mult. Acum a crescut pragul la 5% din PIB. Spania a fost cea mai vehementă și Trump deja a amenințat cu tarife. Din acest punct de vedere, cît timp viață există și bani sînt, și se plătesc facturile pentru NATO, nu cred că putem asista la o destrămare a acestui bloc militar, cu toate că el pare ușor anacronic și pare și incapabil, cît timp lucrurile s-au scăpat de sub control destul de mult și în Ucraina cu Rusia, dar și în alte zone cu conflicte militare latente, chiar dacă sînt istorice. Și mă uit mai degrabă la zona Iranului, unde lucrurile s-au jucat aproape unilateral – SUA și Israel, mai puțin cu NATO atunci cînd au fost bombardamentele pe zona nucleară iraniană.
(Deci, atît timp cît există NATO, va exista și o relație SUA-Uniunea Europeană). Da, și Trump a spus în cadrul discursului său că: <Noi vom fi alături de oricine, nu știm dacă Europa va fi alături de noi, dacă SUA va fi cazul să fie atacată>. E greu de crezut lucrul ăsta. Așa cum spune și Trump, plastic, între America și Europa este <a big beautiful ocean>, un ocean mare și frumos, cum vorbește el (expresia a folosit-o anterior, sugerînd că Atlanticul este un obstacol mare și frumos care separă America și Europa, negînd responsabilitatea directă a SUA față de problemele din Ucraina -n.r.). Joacă <big>, asta e realitatea, oricît de mult am vrea noi să ținem cu Europa. Europa, din păcate, pare depășită complet – nu are o structură politică unitară, iată că sînt centre de centrifugare… și Ucraina, și Polonia, să vedem ce se întîmplă în Portugalia, că sînt îndată alegeri finalizabile, în Franța să vedem ce se întîmplă, unde președintele Macron pleacă, iar Trump nici nu-l mai bagă în seamă în ultima perioadă…”. (Foto: Sky News)
