Unul dintre cele mai așteptate evenimente anul viitor este Campionatul European de Fotbal din Germania, campionat la care s-a calificat și România. Un astfel de eveniment, dar și Jocurile Olimpice din Franța, înseamnă foarte mult pentru economiile țărilor unde se desfășoară. „Ele au fost gîndite ca un factor de generare de profituri, mă rog, de satisfacere a unor nevoi sociale. Nu am inventat noi acest lucru, au fost grecii înainte. Economia respectivă se dezvoltă foarte mult, pentru că sînt investiții foarte mari în infrastructură. Uitați-vă ce au făcut în Qatar – au făcut stadioane răcite cu aer condiționat. Da, și într-adevăr, în Germania, chiar dacă aveau foarte mult ca infrastructură se va mai dezvolta țara, va crește foarte mult și PIB-ul lor, pentru că sînt foarte multe sume de bani venite din afară și cheltuite în statul respectiv – drepturi de televiziune, drepturi comerciale, reclame, tot tacîmul. Într-adevăr, un boom important. Noi nu prea am profitat atunci cînd am ținut, să zicem, Campionatul European, cu partajarea în mai multe țări. La București s-au desfășurat cîteva meciuri, n-a prea fost așa o emulație, doar s-a umplut Centrul Vechi în Capitală… în rest n-a prea fost mare lucru. Dar a fost un campionat atipic, s-a jucat în mai multe țări. Într-adevăr sînt două evenimente majore, acum depinde cum vor fi ele din perspectiva securității, pentru că Parisul e încă o zonă de conflict posibil, cu amprenta asta teroristă destul de vizibilă, cu foarte multă populație care vine din aceste zone fierbinți din Orient și care poate genera anumite conflicte cu impact emoțional-social major și care pot destabiliza astfel de evenimente.
(Cătălin Nechifor a fost europarlamentar – Parlamentul European funcționează trei săptămîni la Bruxelles și o săptămînă la Strasbourg – n.r.). 12 sesiuni parlamentare trebuie ținute la Bruxelles și atunci, în fiecare lună, organizezi o săptămînă la Strasbourg. Acel oraș trăia datorită acelei săptămîni. Pentru că atunci veneau toți europarlamentarii, toată Comisia Europeană, plus staff-urile, plus partea tehnică, plus tot. Se ocupau, astfel, restaurante, hoteluri, infrastructura toată, prețurile creșteau de două-trei ori în acea săptămînă față de restul perioadei. Practic, orașul așa trăia – o săptămînă se făceau bani, apoi ce ieșea, ieșea. Ca și în Grecia, ca și în sudul Italiei, ca și în Spania – ai profilul de vară patru cinci luni, apoi… Cît era săptămîna asta la Strasbourg erau și evenimente culturale. Primăria era foarte atentă cu lucrurile astea. Și acum există în Parlament anumite voci și tendințe de a schimba chestiunea asta, pentru că e foarte costisitor să muți tot calabalîcul dintr-o parte într-alta. Vă dau un exemplu: aveam niște cutii imense, fiecare europarlamentar avea, pe care le umpleam cu documentații, cu obiecte, cu orice aveam nevoie pentru deplasare și le lăsam la ușă la Bruxelles. Le găseam luni dimineață la Strasbourg, cărate de staff-ul tehnic. Ăsta era un aspect. Gîndiți-vă ce logistică era în spate pentru chestiunea asta – încarcă cutiile, du-le, descarcă-le, etichetează-le, pune-le la omul ăla la ușă… Și chiar s-a ajuns la un moment dat la o procedură prin care s-a dorit să se țină cont de acele 12 sesiuni, dar făcute într-o singură zi: sesiunea unu un sfert de oră, pauză, sesiunea doi… Și, din acest considerent, primăria tot timpul a încercat să cultive puțin și partea aceasta socială a vieții în Strasbourg – să organizeze evenimente, conferințe, chestiuni de atractivitate care să facă cumva șederea mai plăcută. Franța reușește, iată, să-și păstreze o dominantă în această poziție europeană. Vă mai dau un exemplu asupra modului în care privesc unii naționalismul – tot parcul auto de la Strasbourg este format din mașini franțuzești, Renault, Citroen, Peugeot, în timp ce la Bruxelles componenta majoră este Mercedes. (Belgia nu produce mașini), dar acolo au ținut un standard legat de un singur producător, în timp ce la Strasbourg erau mașinile mai sus din gama lor comercială”. Fostul europarlamentar de Suceava Cătălin Nechifor. (Foto: Visit Alsace)
