Lucian Avramescu, un reper în lirica românească

Am lucrat cu Lucian Avramescu. Am fost în celebrele lui acțiuni culturale. La un moment dat, la Costinești, era o alternanță. În fiecare an venea la Costinești și conducea revista <Secvența> ba Ion Cristoiu, ba Lucian Avramescu. Ei veneau cu mandate de la Comitetul Central al PCR al Uniunii Tineretului Comunist din România. Nicușor Ceaușescu era tartorul, dar exista o libertate din asta fantastică. În cadrul unor astfel de întîlniri l-am cunoscut pe fratele lui Lucian, pe Marian Avramescu. Stătea de-o parte, se uita cum desenam, cum expuneam și l-am îndemnat să se apuce de treabă, că are talent. Acum este unul dintre graficienii redutabili ai României. Lucian era redactor șef al suplimentului literar-artistic al <Scînteii Tineretului>, iar Cristoiu era redactor șef adjunct la vremea cînd am colaborat cu ei, prin anii 80. Un poet de talia lui Lucian Avramescu, un poet foarte talentat, un om foarte dotat, ca dovadă că el rămîne un reper în lirica românească, l-a făcut să organizeze <Serbările Scînteii Tineretului> și a existat o concurență cu Cenaclul <Flacăra> al lui Adrian Păunescu. Întotdeauna, concurența scoate la iveală lucrurile valoroase. Veneau pe stadion cu spectacolele și se creaseră <cuiburi de apartenență>: că noi sîntem de la <Serbările Scînteii Tinretului>, că noi sîntem de la Cenaclul <Flacăra>. Îmi amintesc cu drag, și un martor extraordinar al acestor evenimente, la noi, în oraș, mai este, de exemplu, Mihaela Popescu, fostă la Cenaclul <Flacăra>. Lucian stătea la Sîngeru, în Prahova. Era un om cu preocupări în domeniul artei, iar fratele lui este un grafician de computer. Face portrete extraordinare, caricatură computerizată”. Mihai Pînzaru-PIM.