„Mai degrabă este un motiv de satisfacție pentru mine, ca locuitor al zonei, fiindcă nu trebuie să mă deplasez pentru a căuta prețul cel mai bun în alte părți ale orașului. Foarte rar ajung în Piața Centrală, deoarece e și peste mînă și, într-adevăr, așa cum a fost construită piața din George Enescu este atrăgătoare și pentru comercianți, și pentru public. Să nu uităm că piața deservește cartiere relativ tinere, respectiv George Enescu, dar și Obcini, de unde vin o bună parte din clienți. Sigur, sînt mulți producători care aduc de la țară ce se face pe lîngă casa lor. Însă, există și comercianți care merg dimineața la en-gros și vin la piață și vînd cu preț de speculă. În zeci de ani am <sudat> relații cu comercianții. În zeci de ani nu ai cum să nu fii remarcat, mai ales că am o anumită înălțime și o anumită notorietate în urbea asta. Mă văd oamenii la televizor și mă ademenesc cu ce au ei pe-acolo, cu roșii, nuci, prune, mere, pere… Eu sînt amator de harbuz murat și este o doamnă care de-abia așteaptă să-mi ofere harbuz murat. Bineînțeles, contra cost. La piață nu am abilitatea de a negocia și îmi este greu cînd merg cu cineva apropiat, de exemplu, și acela sau aceea negociază. Atunci mă duc prin hală să mă uit și la alte produse. În general, persoanele în vîrstă negociază. Foste lucrătoare în personalul TESA la fel de fel de fabrici și uzine de prin fosta industrie suceveană, cucoanele. Cucoanele acelea cu părul permanent sînt cele mai dure la negocieri, cu niște comentarii dure ulterioare: <Las` că vă știu eu pe voi că luați ouăle de la Kaufland, le spălați, le dați cu balegă și după aia ni le vindeți nouă ca și cînd ar fi ouă de țară>. Sînt comentarii de genul ăsta. Sînt sigur că ceea ce am spus nu este valabil doar în cazul persoanelor de vîrsta a treia, dar mai pregnant din zona aia vin aceste negocieri”. Jurnalistul Neculai Roșca, redactorul șef al Suceava SmartPress.
