Pe 3 noiembrie, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului şi Turismului, Radu Miruţă, a participat, alături de premierul Ilie Bolojan, la întîlnirea cu reprezentanţii companiei germane din industria apărării Rheinmetall. În cadrul întrevederii a fost semnat acordul final de colaborare pentru realizarea, la Victoria, în judeţul Braşov, a unei investiţii strategice: o fabrică de pulberi pentru muniţie, construită de la zero. Despre ce înseamnă acest lucru pentru România, a vorbit la Radio Top analistul economic Daniel Apostol:
”Rheinmetall, un mare grup industrial european, german, a semnat un acord, un contract prin care România ar urma să beneficieze de o investiție de mare amploare într-o unitate de producție din domeniul apărării, ceea ce vine cumva să aducă puțin din <dividendul reînarmării>, cum l-am botezat într-un recent comentariu în jurnalul.ro, și, în România, din tendința asta europeană de a redirecționa bani către industriile de apărare.
(Această industrie va reuși să acopere găurile apărute ca urmare a renunțării la afacerile din România ale unor companii din alte industrii?) În plan pur economic, sigur că da. Din punctul de vedere al înlocuirii sectoriale, sigur că nu. Dar partea bună e următoarea: fiecare astfel de proiect industrial nou, fiecare start-up nou, sau fiecare linie de producție care urmează să fie modernizată, nu doar în România, ci în întregul Est European, reprezintă o tendință de rezistență economică, o reziliență în fața acestui val masiv de neîncredere, care a venit la pachet cu războiul din Ucraina, dar reprezintă și șanse pentru procente de creștere economică, care vin să înlocuiască posibile pierderi în zona investițiilor industriale. Pierderi care se întîmplă pe cale naturală, pentru că vorbeam despre încredere și există o vorbă celebră – <banii sînt fricoși>. Vorba asta face referire la faptul că investitorii își protejează investițiile, își retrag banii din zone sau din afaceri care sînt supuse unor diferite tipuri de riscuri sporite. Or, o economie care se află la granița unui război reprezintă un risc semnificativ. Multe zone în care investitorii sînt prezenți fiind în asemenea măsură vulnerabile la riscuri, încît deciziile de relocare nu trebuie să ne mire. Și dacă o unitate de producție, de exemplu, de părți componente (pentru industria auto – n.r.), se relochează într-o zonă considerată mai sigură, mai favorabilă chiar economic, atunci trebuie să vedem că această retransmitere a fondurilor europene către zona de apărare poate să ne aducă niște beneficii, nu doar în plan strategic geopolitic, ci în plan economic, pur și simplu.
Pentru că o astfel de investiție de jumătate de miliard presupune o valoare adăugată produsă în România, presupune locuri de muncă ce vor fi ofertate forțe de muncă autohtone, presupune un volum semnificativ de taxe și impozite, care se vor regăsi în bugetul public. Și cu asta închid tirada mea, pentru că, de obicei, investiții de asemenea factură, cum se regăsesc în zona industrială, cu tehnologii avansate, sau cum se găsesc în sectorul energetic, cu noi tehnologii, au un factor de multiplicare undeva între de la unu la 6 la unu la 10. Adică pentru un euro investit, pentru un dolar investit factorul de multiplicare în economie, într-un interval de timp relevant, este de cam 6 euro la unul investit, sau chiar pînă la 10 euro la 1 euro investit.
România are capacitatea de a atrage forță de muncă, de a crea forță de muncă, de a-și păstra forța de muncă calificată pe care o produce. În momentul în care ai o astfel de ofertă în plan local nu-ți mai cauți job-uri în alte părți. De ce te-ai duce să lucrezi la o uzină Rheinmetall la 2.000 de kilometri depărtare dacă o ai chiar sub nas?! Sau, așa cum deja asistăm, România este un teren facil, un loc bun de trai pentru o bună parte din forța de muncă pe care Europa o atrage din alte piețe și noi nu trebuie să ne supărăm pentru asta, pentru că trebuie să înțelegem că, așa cum românii și-au căutat un rost în economiile occidentale, și alți cetățenii ai planetei își caută un rost în economia românească. Atît timp cît vin la muncă cinstită, ar trebui să-i onorăm”. Daniel Apostol este expert în politici publice, prim-vicepreședinte ASPES. De asemenea, este director editorial la <Economistul> și editorialist la profit.ro și jurnalul.ro.
