„Cînd eram elev și chiar în facultate aveam ca profesori și unele somități și-mi spuneam că vreau să ajung ca ei. În ziua de astăzi aceste lucruri parcă s-au estompat, pentru că societatea este întoarsă cu fundul în sus. Foarte mulți au ajuns cum au ajuns în diverse posturi, politic, pe bază de nepotism… Și-atunci, copiii au pierdut acei lideri care să-i stimuleze și să-i formeze în viață. Ba, mai mult, învață că banii se pot obține ușor sau că poți merge în afară unde obții ceva foarte ușor, de parcă cineva te-ar aștepta cu covrigul în coadă. Alții, dimpotrivă, muncesc, au rezultate foarte bune, dar ajung în afară căpșunari ori culegători de struguri, fiindcă în țară nu-și găsesc nimic pe pregătirea și pe dorința lor. Ne uităm și pe stradă și sînt destui cu mîna întinsă. Văd că li se permite în continuare și înseamnă că o duc bine. S-a promovat incompetența și-atunci pentru ce să faci efortul ca tu să înveți? Este păcat. Eu am propus, sigur, poate pare hilar, că decît educația sexuală sau alături de educația sexuală, poate că educația în sănătate mintală ar ajuta mai mult. Or, poate că ar trebui să fie educație pentru sănătate în general. Pînă la urmă vorbim de corp sănătos și de minte sănătoasă. Cum ne alimentăm, dar și cum gîndim, cum ne comportăm și cum avem respect față de cel de lîngă noi. Degeaba ne dorim un respect din partea celui de lîngă noi, cînd lucrurile sînt așa cum sînt. În aceste condiții, devenim individualiști, în pătrățica noastră, și nu ne pasă de nimeni și de nimic. Însă, pînă la urmă, uităm că sîntem într-o colectivitate și că trebuie să ne bazăm unul pe celălalt”. Medicul psihiatru Alexandru Paziuc.
