„În Franța există o cultură a străzii educată din vremea baricadelor Revoluției. Una-două, francezii făceau baricade și acestea erau eficiente, străzile fiind înguste. Pentru a împiedica formarea baricadelor, Parisul pe care-l știm noi astăzi a fost realizat în vremea lui Napoleon al III-lea. Practic, Napoleon al III-lea a ras Parisul vechi, pe zone, și a construit un nou Paris cu străzi, cu clădiri, cu tot, plecînd de la Arcul de Triumf. Străzile sînt radial dispuse, cu parcuri cu tot. Sume impresionante de bani s-au cheltuit acolo. Străzile sînt largi tocmai pentru a fi greu de făcut baricade. Spiritul, însă, nu a putut fi învins. Franța este atipică în Europa, deoarece acolo una-două omul iese în stradă. Este dreptul lui. Și-n România există acest drept, dar noi nu avem spiritul. Cînd s-au tăiat salariile erau 25.000 de oameni în Piața Victoriei și dansau Pinguinul. În Franța, probabil că toată lumea era pe stradă. În România nu se blochează nimic pentru că nivelul de suportabilitate este mai ridicat. În România și, în general, în Est, se întîmplă așa ceva. Și grecii au un cult, însă nu ies în stradă ca în Franța. Și în Turcia se duc și se bat cu jandarmii. Și-n Grecia la fel, dar nu e același spirit ca în Franța”. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, despre cele mai recente mișcări de stradă din Franța. (Foto: Le Parisien)
