Doctorul Sorin Mihai Voloșeniuc, directorul Direcției Sanitar Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Suceava, despre ce înseamnă, de fapt, un produs tradițional:
”Discuția asta o avem tot timpul cu acest <tradițional> pe care trebuie să-l definim… Tradițional înseamnă metoda de procesare, de obținere a produsului. Materia prima să fie de pe teritoriul României, aceasta este definiția produsului tradițional. Avem exemple de bune practici și în județul Suceava. Avem integratori, și știți că acum avem o fermă la Bălăceana care face integrare, face de la creștere pînă la sacrificare, integrare și vînzare. Avem, la fel, o fermă la Slatina, care face același lucru, vînd, sacrifică – cresc porcul propriu și îl integrează și îl vînd. Deci, există și situația asta.
(Tot ce se vinde ca produs tradițional e chiar tradițional sau e și cu carne de import?) Aici este foarte greu de verificat, este foarte complicat de verificat. Nu pot să răspund exact la aceste lucruri, însă cred eu, personal, aș spune că actorii, cei care au un nume, nu cred că riscă să facă altfel. Mă gîndesc eu. Așa ar trebui să fie. Mă gîndesc la bunele practici și mă gîndesc la bunele intenții. Pentru că e foarte important. Deci, dacă vrem, și dacă eu decid, e și normal, ca și consumator vorbesc, dacă vreau să cumpăr un produs tradițional și plătesc un preț mai ridicat, un preț mai mare, mă gîndesc, cînd îl cumpăr, că în felul ăsta susțin și fermierii, susțin și agricultura și susțin, pînă la urmă, și biodiversitatea, susțin zona, susțin ceva, producătorul român…
Aici intervine un factor – educația. Și aici sîntem un pic deficitari. Eu cred că ar fi absolut necesar să avem o disciplină la copii, mai ales să fie în perioada în care se formează și gusturile, să înțelegeți… Gusturile unui adult se formează în perioada 5-12 ani. Dacă în perioada asta intervenim, avem discuții, le explicăm despre ce este vorba… Sînt fel de fel de ateliere din astea, vedeți, țările nordice sînt foarte dezvoltate în chestiunea asta, au foarte multe lucruri și nu numai, să înțelegeți, fac o disciplină. Au chiar un program destul dezvoltat, fac o disciplină care face această referire la nutriție și atunci ești avizat, știi despre ce este vorba. Noi ne confruntăm, încă avem victime ale ideii că dacă cumpărăm ceva scump (este și bun – n.r.). Încă, nu avem suficiente studii să vedem despre ce este vorba. Nu avem încă suficiente cunoștințe, nu ne documentăm suficient.
Dar eu spun întotdeauna: cel mai bun produs este cel de pe lanțul scurt. Un produs care a suportat cît mai puține operațiuni de transport, de manipulare, dacă îl cumpărăm de la unul care este crescător, integrator, atunci avem siguranța că produsul ăsta este de calitate și, clar, este un produs eminamente tradițional.
Se discuta la un moment dat de filiere sustenabile. Dau un exemplu: a consuma somon sălbatic în America înseamnă să produci mai multă energie, să consumi mai mult și să furnizezi mai multe gaze cu efect de seră decît a consuma somon de crescătorie în America. Deci, sînt studii făcute în domeniu… Tot ce înseamnă manipulare, tot ce înseamnă congelare sau păstrare… Acum sînt tehnici moderne, ambalare în atmosferă controlată, sînt o grămadă de lucruri tehnice, au evoluat, însă niciodată nu o să aibă gustul produsului proaspăt, gustul produsului luat direct de la producător…
(Sînt produsele de la noi superioare calitativ față de alte zone ale țării?) Aș spune că da, din anumite privințe. V-am zis: și metodele pe care noi le avem, avem o tradiție, totuși, în zonă, dacă vorbim de produsele din carne, produsele din lapte, avem o tradiție în domeniul ăsta și spune și piața chestiunea asta… Ea este cea mai importantă. Vedem că firmele care fac produse la noi se dezvoltă și apar și firme noi. Și ăsta este un lucru foarte bun, foarte, foarte bun. În ultimul timp s-au deschis foarte multe măcelării, carmangerii, mai mici sau mai mari, iar firmele mari, firmele consacrate au proiecte de extindere. Asta ce îmi spune? Îmi spune că au cerere și că produsele lor sînt de calitate, că se vînd. Dar, nu numai noi sîntem, vedeți, Bucovina este un pol, Sibiu, mărginimea Sibiului, și ei sînt… Sînt fel de fel de zone. Mai au pe la Cluj, mai au prin Gorj. Sînt în fiecare zonă.
Firmele noastre din Bucovina sînt foarte prezente pe piețele europene, mai ales acolo unde există comunități mari de români. Aici vă dau un exemplu simplu, chiar am discutat cu cineva. Gîndiți-vă că Londra este o piață de mărimea Iașului. Deci, în Londra, după estimări, sînt peste 300.000 de români. O piață de mărimea Iașului o ai în Londra. Vrînd, nevrînd, caută și produse românești. Sînt o grămadă, sînt rețele de supermarketuri, pleacă cîteva tiruri în fiecare săptămînă încărcate cu diferite produse. Merg și de la noi din județ, și din alte județe. Merg aceste tiruri peste tot – Anglia, Spania, Italia, Austria, Belgia… Peste tot. Ieșim cu anumite produse și pe alte piețe”.
