„La Ansamblul <Ciprian Porumbescu> era o adevărată sărbătoare de 8 Martie, și nu se muncea. Aveam sala de orchestră unde ne adunam noi, toate fetele, și organizam. Băieții veneau toți îmbrăcați la patru ace. Erau atît de frumoși și țin minte că orchestra, atunci cînd eu m-am angajat la ansamblu, era formată mai mult din lăutari. Din meseriași, nu din cei cu școală, cum sînt astăzi. Băieții erau de un bun simț și un respect… Ei pe tot parcursul anului erau așa, dar în zilele de sărbătoare, că ne sărbătoream fiecare cînd aveam ziua de naștere, sau de 8 Martie, erau mai ceva. Îmi amintesc cu plăcere de cît de deschiși erau, cu toate că trăiam pe timpul lui Ceaușescu și nu erau așa de multe, nu era piața atît de îndestulătoare și magazinele nu erau cu atîtea alimente. Ținea sărbătoarea cîte patru-cinci ore și era o hlizeală… Aveam vreo cîțiva care erau buni de gură și care aveau simțul umorului. Bineînțeles că la vreo două ore se încingea cîte un gioc, pentru că lăutarii scoteau instrumentele. Era atît de frumos și de plăcut. Îmi amintesc de dansatori, bărbați frumoși, înalți, drepți. Atît de frumos ne dansau, de gîndeai că eram prințesele lumii atunci. Ne simțeam bine și pe data de 9 martie, cînd era sărbătoarea băieților. Au fost și sînt momente frumoase din viața mea pe care pot să le mărturisesc cu plăcere, nefăcînd referire la generația actuală, care trăiește într-o viteză și într-o superficialitate… Noi eram mai profunzi. La petreceri puneam pe masă ouă umplute, salată de boeuf, chiftele marinate, brînză, ceapă, muștar, roșii, dacă se nimerea, slănină și parizer, care era foarte bun. De <udătură> nu duceam lipsă, deoarece toți ne trăgeam de la țară și fiecare avea și țuică, avea și vin, de ăla cum se poartă la noi, streșinică. Și-apoi, dă Doamne bine. Nici de bere nu duceam lipsă, că berea se găsea. Era berea noastră de Suceava, dar asta era pentru băieți a doua zi”. Interpreta de muzică populară Margareta Clipa.
