Florin Senciuc, un sucevean care este stabilit în Statele Unite de 25 de ani și care lucrează la o firmă de distribuție a aparaturii medicală, a parcurs în 12 zile 10.000 de kilometri.

”(Cîte anotimpuri ai schimbat și cîte hoteluri ai văzut?) Din fericire, am schimbat doar două anotimpuri, în sensul că am avut primăvară-vară și vreau să spun că am prins temperaturi foarte ridicate. Am mers și pe partea de sud a Statelor Unite, de la Atlantic, din Miami pînă în Los Angeles, California. Am trecut din Florida spre Alabama, Mississippi, Louisiana, Texas, New Mexico, Arizona și California, Nevada, Las Vegas și Los Angeles. Iar înapoi am venit prin Arizona, New Mexico, Texas, Oklahoma și Missouri. Illinois și Indiana, ca să spun tot circuitul. La hotel am stat 11 nopți.

Dar ca zi lumină de condus practic a fost undeva de la ora 8 la 9 seara, 12 ore cel puțin. Ieri a fost mai dur, pentru că, atunci cînd am plecat din Arizona, din Kingman, pînă în Oklahoma City, am plecat dimineața la ora 5. Apropo, una din plăcerile extraordinare, ca mică paranteză, e răsăritul de soare să îl prinzi pe drum, pe autostradă, mergînd așa prin zona nimănui, sau apusul de soare. Și am condus pînă în Oklahoma City, am ajuns la hotel undeva la 10 jumate seara, 11. Deci au fost 16 ore de condus. Dar, asta inclusiv și cu opritul la benzinării.

Ce am prins extraordinar de frumos în chestia asta, am prins poliția tribală, mașină de poliție tribală în tribul Navajo din New Mexico. Eu am mai văzut pînă acum două, trei mașini ale poliției tribale, sînt foarte rare. Ei nu acționează decît în rezervațiile de indieni. Or, eu nu trec prea des pe acolo, dar acum cînd am văzut chiar m-am dus și-am făcut o fotografie. Rezervațiile indiene au un statut special, în sensul că ei își stabilesc taxele, ei stabilesc legile de acolo, ei au curtea de justiție a lor. Nu se bagă statul federal sau statul, de exemplu în New Mexico, unde am văzut chestia asta, în rezervația Navajo. Dacă te-ai dat jos de pe autostrada federală, de pe interstatal, și te-ai dus în rezervație, și să zicem că ai cumpărat acolo, sau te duci la cazino, ei au dreptul să-și facă cazinourile astea, și ai făcut scandal, ei te arestează și te judecă după legea lor. Te arestează poliția lor tribală, nu vine poliția statală din New Mexico sau nu știu care. Deci nu se bagă acolo. Și avea număr de înmatriculare, avea număr federal, ceea ce m-a surprins un pic, pentru că, de obicei, sînt plăcuțe de înmatriculare emise de triburile respective. Am mai trecut prin Oklahoma. De obicei, Oklahoma este și statul cu cele mai multe rezervații de indieni. Dar, se vede foarte, foarte clar, se vede diferența imensă între viața din triburi, din rezervațiile de indieni și viața din restul Americii. E o sărăcie mai mare. De exemplu, sînt multe afișaje, multe panouri publicitare în care se bate monedă a nu se face abuz de droguri. E o problemă foarte mare, mai ales cu tineretul, cu abuzurile de droguri și cu violența domestică.

(Pe traseul ăsta lung cîte prețuri la benzină ai văzut?) Varietatea a fost foarte mare. Hai să pornim de la prețul cel mai mic. Nu am văzut sub 3 dolari. Dacă a fost o dată un 2,99 și nu l-am prins eu, să zicem. Dar, toate au fost peste 3 dolari. Galonul (aproape 4 litri – n.r.). Undeva la un 3,40 aș merge cu media, 3,50. Dar să știi că a fost interesant ce am citit. Să știi că în aceste 12 zile cît am fost eu pe drum, vreau să spun că prețul benzinei a urcat la nivel național. Deci media națională a urcat undeva cu 20-25 de cenți din ce am citit eu. Deci, nu mă surprinde deloc faptul că am prins prețurile atît de ridicate de-a lungul drumului. Vreau să-ți spun că dacă în Texas era cît de cît acceptabil ca preț, undeva la un 3,25, un 3,35, în Phoenix, Arizona, acolo prețurile erau undeva la cel puțin 4 dolari. Un 4,20. Iar cireașa de pe tort sînt prețurile în California, bine, acum, în California întotdeauna prețurile sînt cele mai mari de pe teritoriul continental. În Statele Unite cele mai mari prețuri sînt în Hawaii. În Insula Hawaii, dar acolo e alt statut, au alte motive acolo. În California prețul mediu era undeva la un 5,55, dacă nu mă înșel, ți-am trimis o fotografie cu 5,90 ceva și un articol din ziar în care, în centrul Los Angeles-ului, o benzinărie vindea cu 8 dolari galonul. Deci, ar veni undeva la un 2 dolari litru.

Eu amețeam la pompa de benzină cînd trecea de 80 de dolari ca să fac plinul. Și eu am 22 de galoane rezervorul de benzină.

Ei, îți dai seama, la 4 dolari ori 22, venea 88, da? Păi, cînd era 5 dolari și ceva îmi tremura mîna pe pompa de benzină. Dacă tu ești obișnuit să pui de 60-65 de dolari și te duci la 85-100 de dolari

începi să cam vorbești singur la pompa aia.

(Florin, ai fost și în Las Vegas. A scăzut turismul atît de mult de încep să se închidă sălile de jocuri?) Da, să știi că am avut ocazia să stau de vreo șase, șapte ore în Las Vegas. Și uite, acum, de data asta, cînd am fost acolo, am și umblat pe jos vreo oră jumate, două ore. Pe la patru dimineața, eu nu puteam să dorm din cauza fusului orar. Era sîmbătă, dacă mi-aduc aminte. Și am profitat un pic de timpul liber. Și după aia, și în timpul zilei, m-am plimbat un pic. Să știi că se simte. Se vede treaba asta. Și spun asta uitîndu-mă în spate. De exemplu, în octombrie, penultima dată cînd am fost, am fost cu nepotul meu, eram vacanță, da? Și ne-am dus în Las Vegas. Și la fel, ne-am uitat un pic stînga-dreapta. Fiecare hotel, la intrare, de fapt tu intri în cazino, după aia urci cu liftul în camere. Așa e politica lor, a orașului ca să atragă oamenii să stea acolo. Și să știi că era puțină lume. A scăzut numărul de oameni care merg la conferințe de astea mai importante, turiștii… Apar în presă articole că se închid locații din astea, de exemplu, pokerul, da? Texas Hold´em, care-i faimos. Păi, erau înainte zeci de săli la care mergea lumea, da? Ei, uite că generația mai tînără merge în proporție covîrșitoare în online. Și atunci nu mai mergi să socializezi acolo, să mai vorbești…”.