În ultimele decenii, omenirea a devenit tot mai conștientă de rolul și importanța pădurii pentru societate. Din aceste considerente, în conformitate cu Rezoluţia Adunării Generale a O.N.U. din noiembrie 2012, ziua de 21 martie a fiecărui an a fost declarată „Ziua Internațională a Pădurilor”, context în care, toate statele membre sînt invitate la acțiuni pentru prezentarea și promovarea, în context național, a unor activități concrete privind starea și gestionarea durabilă a pădurilor.
Beneficiile aduse nouă de păduri sînt multiple și esențiale pentru calitatea vieții omului. Un adevăr semnificativ, de mult cunoscut, este următorul: chiar dacă am dispune de suficiente resurse financiare pentru a importa produsele pe bază de lemn necesare consumului intern, ”pădurile nu se importă”! Omul nu poate trăi fără liniștea, răcoarea și oxigenul pădurilor, fără apele munților împăduriți, fără un mediu ambiant echilibrat și sănătos. Caracterul multifuncțional al pădurilor este recunoscut încă din Antichitate – Pliniu cel Bătrân face referiri la faptul că pădurea nu este numai furnizor de lemn. Este recunoscut, azi, faptul că nici unul din ecosistemele vieții terestre nu a realizat un echilibru biologic atît de complex, atît de cuprinzător ca pădurea, care a rămas și singurul refugiu pentru fauna și flora sălbatice, mult diversificate prin varietatea speciilor adăpostite.
Omenirea, în integralitatea ei, devine tot mai conştientă de aceste adevăruri şi de miza esenţială pe care o reprezintă pentru supravieţuirea, sănătatea şi bunăstarea ei, salvarea Pădurii planetare este de fapt, pentru noi, slujitorii suceveni ai pădurii, un motiv în plus pentru a-i îndemna pe concetăţenii noştri să planteze cel puţin un arbore, o floare, să-şi împrospăteze, de primăvară, casa, ograda ori grădina, să-şi bucure mintea şi sufletul numai cu gînduri şi fapte bune. Este esenţa dorinţei noastre, de a sădi în sufletul oamenilor acele necesare sentimente de respect faţă de natură, de viu, premisă a salutarei purificări spirituale, atît de necesare în aceste vremuri încrîncenate şi egoiste.
Direcţia Silvică Suceava administrează cel mai întins şi mai valoros fond forestier din ţară. Resursa regenerabilă reprezentată de pădurile Bucovinei a fost şi este unul dintre cele mai importante avantaje pentru economia judeţului Suceava, pentru locuitorii acestuia, fiind totodată şi temelia contribuţiei substanţiale adusă de Direcţia Silvică Suceava în îndeplinirea criteriilor de performanţă ale R.N.P. – Romsilva. Altfel spus, în plan economic, ecologic şi social strict judeţean, Direcţia Silvică Suceava a rămas, pînă azi, una din cele mai mari, stabile şi eficiente unităţi productive sucevene. Totodată, la nivel naţional, în cadrul administrativ reprezentat de R.N.P. – Romsilva, asigurăm un salutar suport financiar, dar şi în material săditor, inclusiv pentru refacerea şi dezvoltarea fondului forestier în acele zone ale ţării care sunt, din diferite motive, mai sărace în păduri. Putem astfel spune că unitatea noastră are nu numai deosebite rezultate productive, financiare, ci şi-a dovedit cu o consecvenţă unanim recunoscută vocaţia de creator de mediu, de generator de sănătate şi securitate ecologică pentru întreaga ţară. Pe de altă parte, silvicultura ca profesie şi vocaţie, dar şi iubirea, respectul pentru pădure manifestate, în general, de toţi cei trăitori în Bucovina sînt realităţi incontestabile ce se bazează pe tradiţii valoroase şi transmise din generaţie în generaţie.
Direcţia Silvică Suceava administrează 76% din întregul fond forestier al judeţului – ce cuprinde o suprafaţă de peste 440.000 ha, desfăşurată într-un imens amfiteatru natural, de la lunca Siretului pînă la Munţii Rodnei şi Călimani – este ea singură în măsură a oferi oricui o primă imagine a efortului, răspunderii şi a dimensiunii importanţei sociale a muncii slujitorilor suceveni ai pădurii. Este de înţeles că salvarea și extinderea pădurii nu se poate face festivist, prin iniţiative şi participare individuală, ocazională, oricît de bine venită ar fi aceasta. Asemenea campanii şi programe de reconstrucţie ecologică presupun fonduri substanţiale, pregătire, organizare, mijloace umane, financiare şi tehnice importante. Voi detalia aici – în acest mesaj de suflet – dimensiunea acestei implicări, respectiv în primăvara anului 2023 se vor împăduri 950,14 ha, iar 918,14 ha de regenerări naturale sînt rodul muncii asidue a silvicultorilor suceveni de-a lungul ultimilor doi ani, căci regenerarea pădurii nu se realizează numai prin împăduriri, sînt alese şi practicate tratamente silvice care privilegiază regenerarea naturală, creditată ca fiind mai sigură și mai sănătoasă decît plantarea. Nu trebuie să uităm, totuşi, că datele ce definesc amploarea lucrărilor de primăvară vizînd regenerarea pădurii pot să apară, azi, ca nefiind spectaculoase ori impresionante, în accepţie strict matematică, numerică. Este ceea ce face, an după an, prin tradiţie, vocaţie şi statut, Direcţia Silvică Suceava.
Nutrim speranţa că tînăra generaţie va confirma pe deplin adevărul relevat de această frumoasă constatare şi îndemn: arborele plantat de mâna ta, omule, este cel mai sigur inel de logodnă cu viitorul!
Direcţia Silvică Suceava
