Incidentul produs pe 24 septembrie, la Solca, unde o dronă s-a prăbușit, a readus în discuție modul în care autoritățile comunică în situații de risc. Oamenii au primit mesajul RO-Alert privind pericolul în jurul orei 6:30, însă abia în jurul orei 8:45 au fost anunțați, tot prin RO-Alert, că pericolul a trecut. Tiberiu Avram, jurnalist la Monitorul de Suceava, a vorbit despre necesitatea unor mesaje clare, simple și eficiente pentru populație, dar și despre importanța ca autoritățile să comunice constant și coerent:
”Povestea asta cu drona cred că arată de ce românii își pierd încrederea în autorități. Și-au pierdut-o deja sau au ajuns să nu mai respecte indicațiile autorităților pentru că nu știu pașii concreți.
Alarma primită la 6.30 spune așa: <Alarmă aeriană, posibile incursiuni de drone. Păstrați-vă calmul, adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă. În lipsa unui adăpost, rămîneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori>. Asta a primit orice sucevean. Bun. Respecți indicațiile autorităților și mergi în beci, rămîi în casă. În primul rînd, esențial este să rămîi în casă, da? Pînă cînd? Bun, e absolut normal, dacă ești un cetățean responsabil, să respecți indicațiile autorităților. Se anunță o dronă, cu siguranță sînt mulți oameni care se sperie sau au anumite frici, stau în casă, respectă indicațiile. Ce facem acum? În momente de-astea, e greu să transmiți reguli clare. Înainte ar fi trebuit să transmită autoritățile, să popularizeze astfel de măsuri prin intermediul mass-media, prin intermediul tuturor site-urilor. Să spună clar ce trebuie să facă oamenii în astfel de cazuri. Uite cum e în Israel, spre exemplu, unde astfel de alarme sînt foarte dese, mai ales în perioada asta. Oamenii știu clar ce trebuie să facă atunci cînd sună sirena, unde să se adăpostească. Știe fiecare care e adăpostul cel mai apropiat de casă. Știu și sunetul care anunță încetarea alarmei. La noi, nici măcar nu există. Acum, la situația politică actuală din țară…, cred că e ultimul lucru care interesează guvernarea.
Problema asta e cu autoritățile: cu prevenția. La noi, prevenția înseamnă RO-Alert. RO-Alert, stați în case. Dar stați în case, cît stați în case? Stați în casă complet terifiați, stați în casă puțin mai relaxați, stați în casă… Bun, stați în casă oricum, cît?
Încet-încet, se ajunge la lucruri de genul ăsta: <Au spus autoritățile. Și dacă oricum spun prostii, nu mai iau în seamă ce spun autoritățile>. Și nu poți acuza oamenii că încep cu teoriile conspirației. Cum a fost și în pandemie, spre exemplu. Exemplul ăla clar, cînd ieșeau președintele Iohannis și premierul interimar de atunci, Ludovic Orban, și spuneau… <COVID-ul e un virus foarte slab, mai slab, de 10 ori mai slab decît gripa>, și așa mai departe. Și după nici o lună: <Stați în casă, e nebunie>. Stai puțin, cînd spui tu adevărul? Nu mai prezinți credibilitate. Și cînd vii cu afirmații categorice, la nivelul funcției pe care o ai, erau întrebări de genul… <Dom’le, de unde să știe? Că atunci nu știau>. Dar oamenii nu știau, președintele nu știa, premierul nu știa care-i situația cu COVID…
Văzusem o filmare, le-am mai arătat-o și studenților – comunicarea eficientă a ministrului Sănătății din Singapore, care, înainte de a apărea măștile în parlamentul lor, explica legat de COVID și spunea chiar în prima frază: <Virusul SARS-CoV-2 face parte din familia COVID>, virusul, deci. Pentru că, la un moment dat, apăruseră, circulau informații pe WhatsApp, era un dezinfectant fabricat cu doi ani înainte în Marea Britanie și care spunea că este eficient și împotriva COVID. Și întrebarea a apărut: <de unde știau ăștia de COVID acum doi ani?>. Asta a fost prima frază a ministrului Sănătății din Singapore. Și apoi, orice afirmație făcea legată de virus spunea așa: <La ora actuală știm că…>, <Cunoștințele pe care le avem pînă acum ne arată că…> sau <Cercetările realizate pînă în momentul de față arată că…>. La noi: <Virusul se ia numai de pe suprafețe>. Era categorică afirmația, după aceea vine anunțul: <Stai că virusul se ia și din aia>. Cînd faci așa afirmații categorice, fără să lași loc de îndoială, evident că lumea începe să-și piardă încrederea. Și aici nu e vorba de conspirații. Și așa se întîmplă și aici. Spun autoritățile, îți recomandă ceva, dar vezi că ceea ce îți recomandă…
Deci ar trebui informări ferme, mai simple, mai concrete și mai eficiente. Nu există din partea autorităților preocupare pentru comunicare eficientă. Pentru că, altfel, și-ar angaja niște specialiști care să facă astfel de comunicări. Și, în general, la nevoie trebuie să iasă șeful în față, că e primar, că e președinte de consiliu, că e ministru, că trebuie să anunțe orice. Dar ar trebui un purtător de cuvînt, un șef al unui birou de relații publice care să anunțe, să comunice. Tu, ca autoritate, ieși cînd și cînd în spațiul public. Armata, spre exemplu, din cîte știu, are proceduri pentru orice acțiune de genul ăsta.
Astea sînt autoritățile. Și pînă cînd n-o să învețe, repet, să comunice eficient și corect, situațiile în care oamenii nu ascultă de autorități se vor înmulți, se vor amplifica și tot așa”.
