Revin la o chestiune pe care am mai semnalat-o și aici, și în nenumărate alte locuri și situații: la radio, la tv, în ziare, pe e-mail, pe Facebook, ce mai, oriunde am găsit loc de manevră. E vorba despre pronunția numelor proprii (dar nu numai: de cînd ne-am pus pe englezit fără jenă și fără frîne limba română, și substantivele comune intră, adesea, absolut aiurea, cel mai la îndemînă venindu-mi acum ”manager” / ”management”, pronunțat fie cum se scrie, fie aproape de ”menajeră”, cel mai frecvent și cu accentul pus de-a droanga!), care atinge parcă noi piscuri de tembelism, laolaltă cu resuscitarea deja clasicizatelor anomalii.
Mi-am redeclanșat și eu alergia la ele, momentul startului fiind dat de retrospectiva celor 30 de ani de Pro TV, în care timp de 30 de zile postul în cauză rememorează la jurnale cîte un an din cei 30. Ei bine, ajunși la anul 1997, duminică, 2 noiembrie, doamna Andreea Esca ne reamintește momentul în care ”LEIDI DI A MURIT”! Pentru cei mai tineri: Lady Di este prescurtarea inventată de englezi și universal acceptată pentru numele Prințesei de Wales, Diana, al cărei nume se pronunță ”DAIANA”. Drept consecință, atunci cînd recurgem la varianta prescurtată, ”LADY DI”, numele în sine nu suferă modificări în pronunție, așa că ceea ce este scris ”DI” se pronunță ”DAI”. Da, da, exact ca verbul to die = a muri sau ca to dye = a schimba culoarea. Nu putem modifica pronunția dintr-o limbă străină numai fiindcă noi, în prostia noastră nelimitată, credem că sună rău!… sau că ”nu dă bine”! În limba română, normativele prevăd pronunțarea numelor proprii exact ca în țara lor de origine. Gîndiți-vă la Shakespeare, la Tolouse-Lautrec sau la Schmeichel!
Faptul că eu sau unii dintre dvs. comitem greșeli de pronunție este în mai mică sau mai mare măsură scuzabil (mă rog, la mine deloc!, dar asta e problema mea personală). Însă la o televiziune, care se mai pretinde și lider național de audiență, este absolut impardonabil, mai ales cînd pronunția ca-n boscheții din dosul gării este comisă de o anume Andreea Esca, de meserie filolog… ba încă și cu specializarea limba engleză! Așa încît cînd o auzi gîngurind despre ”LEIDI DI”, îți vine aproape de la sine gîndul că distinsei i-ar sta mai bine cu biciul în mînă, pe capră, strigînd: ”Diii, diii, diii, murgule diii!”.
