”Părerea mea (vizavi de creșterea normei didactice – n.r.) este că Ministerul nu a explicat bine situația care este la nivel european și chiar dacă am fi fost la nivelul mediei europene, tot nu cred că măsura este una bună. În Spania, dacă clasa este mai mare, cu mai mulți copii, există un profesor de ajutor, care îl sprijină la clasă ca să-și țină ora. Cred că o măsură de creștere a normei trebuia să fie negociată cu sindicatele, cu partenerii sociali. Sindicatele nu ar fi fost de acord, dar măcar ar fi trebuit o discuție mult mai amplă de ce avem nevoie de o creștere a normei sau dacă facem această creștere pe o perioadă de un an, de doi, cît avem acest deficit bugetar ridicat. Altfel, dacă nu vom discuta, practic vom păstra un cartof fierbinte între actorii sociali, iar la 8 septembrie, cînd ar trebui să debuteze anul școlar în preuniversitar, s-ar putea să explodeze. Așa, măsuri luate pe picior nu au nici un impact bun.
(…) În anumite școli s-ar putea ca acele două ore să fie foarte multe, pentru că n-ai de unde să le iei. Dacă profesorul predă matematică și nu mai are alte două ore, ministrul spunea că să-i dea ore din aria curriculară din care provine matematica, dar poate profesorul nu are competențe să predea fizică. Nenorocim niște copii ca să-i facem o normă cuiva și să predea o disciplină de care habar nu are. Dacă profesorul a fost absolvent al unei specializări duble, adică să fi făcut în timpul studiilor de licență matematică și fizică, era foarte bine dacă putea să-i dea completare de fizică. Dar dacă nu a făcut niciodată? Cred că sacrificăm niște copii doar pentru a închide deficitul bugetar, pe care eu nu cred că l-a făcut Educația. Cred că l-au făcut politicienii. Politicienii ar trebui să-și asume faptul că în perioada 2023-2024, cînd se pregăteau pentru alegerile parlamentare, locale, prezidențiale, au făcut greșeli”. Decanul Facultății de Inginerie Alimentară din cadrul Universității ”Ștefan cel Mare” Suceava, Mircea Oroian.
