Comuna Adîncata a semnat, la mijlocul lunii februarie a.c., două acorduri de înfrățire cu localități din Republica Moldova, respectiv cu satul Fetești din Raionul Edineț și cu satul Speia din Raionul Anenii Noi. Acordurile au fost parafate de primarii celor trei localități, Viorel Cucu – comuna Adîncata, Ion Munteanu – satul Fetești și Vitalie Coteț – satul Speia.
„Cum s-a întîmplat? Eu avînd un sat care se numește Fetești, din comuna Adîncata, primarul ai cărui copii au învățat la noi, la Tîrgu Mureș, trecînd prin Adîncata, la un moment dat, cînd mergea spre Suceava, a văzut acest indicator spre Fetești, iar cînd s-a întors de la Tîrgu Mureș, de curiozitate, a oprit la Fetești și a trecut pe la biserică, a luat legătura cu preotul și și-a dorit foarte mult să ne vedem, să ne întîlnim și să discutăm. Ne-am întîlnit într-o primă etapă la ziua comunei, pe 15 august, la noi. A venit o delegație, împreună cu copii, ne-au recitat poezii, au cîntat, a fost foarte frumos. Apoi, ne-am dus și noi la ei, în Duminica Mare, anul următor, iar acolo am rămas puțin surprinși…
Dacă noi am avansat destul de mult, ei sînt undeva prin 1950-1960 cu casele, cu drumurile, cu tot… Atunci am vrut să vedem ce putem face. Am văzut că sînt diferite parteneriate publice între diferite localități din țara noastră și localități din alte țări… Am discutat o soluție de finanțare cu aceste fonduri transfrontaliere, pentru că cea mai mare parte se duce către ei, iar o parte rămîne către noi. Am zis să găsim o soluție. La inițiativa deputatului Ioan Balan și a secretarului de stat Dupu din Republica Moldova, care este pe minorități, ne-am întîlnit anul trecut, prin luna iulie, cu șapte primari din Republica Moldova, la Șcheia. Și fiecare ne-am luat atunci cîte o comună. Comuna Fetești nu făcea parte din delegația care a venit atunci la Suceava, iar în acest caz, pe lîngă Fetești, eu am mai luat și Șcheia. Pe 15 februarie am perfectat toate documentele și am semnat acordurile de înfrățire. Ne dorim din tot sufletul, am vorbit și cu domnul Dupu, poate găsim o soluție să găsim niște finanțări, poate și prin PNRR, să putem finanța și satele noastre. Ar trebui finanțări și pentru învățămînt, și pentru cultură, și pentru drumuri, dar în special pentru învățământ. Am fost acolo și ei au liceu, cu toate că aveau vreo 1800 de copii acum 30 de ani, ei mai au acolo acum în jur de 300 de elevi, dar tot liceu a rămas și singurul lucru făcut acolo a fost schimbarea mobilierului, a tîmplăriei ori o mică schimbare ici-colo, o gresie schimbată în baie. Sînt rămași foarte în urmă. Îmi doresc să îi ajutăm, pentru că dacă sînt fonduri… Noi încet, încet ne-am pus la punct cu grădiniță, dispensare, cămine, avem aproape tot. Și atunci am înțeles că cea mai mare parte din fondurile ce se alocă, în jur de 70-80%, se duce către ei, noi sîntem cei care implementăm proiectele și putem ajuta într-un mod. Pentru că dacă nu intră în UE sau dacă nu găsim niște soluții de pre-aderare, de finanțare, nu au nici o șansă. Sînt foarte, foarte rămași în urmă.
Oamenii de acolo sînt exact cum eram noi înainte de `89, oameni simpli, oameni la locul lor, fiecare își vede de treaba lui, nu au pretenții foarte mari. Singura problemă este că foarte mulți copii pleacă. De acolo foarte mulți sînt plecați. Abia așteaptă să facă cîteva clase și pleacă, ori în România, ori își fac buletine și merg în afară. Nu au tendința de a rămîne acolo. În afară de farmacia, care era puțin modernizată, la școală puține îmbunătățiri… Aveau inclusiv un minispital cu doctori, asistenți, vreo șapte cînd am ajuns acolo, cu o salvare din 1940, cu alta din 1960… Da, foarte greu le e. Vă spun sincer, au venit pentru prima dată doi din Speia, care înseamnă vreo patru sute de kilometri de noi, îs exact la Transnistria, acolo unde desparte Nistru Republica Moldova și Transnistria, și au rămas impresionați, <Parcă am intrat în Europa!>, spuneau. <Noi facem parte din Europa, dar dacă nu tînjiți după Europa, nu aveți nici o șansă!>, le-am spus”. Viorel Cucu, primarul comunei Adîncata.
