„Eu mă uit la situația cu vaccinările în România, care nu-i chiar cea mai fericită. Eu cred că strategia a fost din capul locului greșită. În momentul în care tu mă obligi este clar că îmi creezi repulsie. Iar într-o țară fostă comunistă cum e România, care încă la nivelul vîrstei de 50 de ani are oameni care au copilărit în comunism, au ajuns chiar la maturitate în comunism, tu vii și impui o anumită chestiune. În momentul cînd impui, instant creezi repulsie. Pe de altă parte, probleme sanitare sînt o grămadă în lume. Epidemiile importante sînt consemnate de-a lungul istoriei, de la caz la caz. Istoricii, mă refer la arheologi, nu numai la istoricii care studiază documente, încearcă să identifice diverse mișcări de populație, dislocări de populație. Mai nou sînt aceste metode cu folosirea ADN-ului și ușor-ușor încep să se contureze păreri despre epidemii în preistorie, epidemii care întotdeauna au marcat lumea, fie că au fost doar zonale, fie că au fost mondiale. Prima epidemie cunoscută, tocmai grație cercetărilor cu ADN, este una a culturii Yamnaya. Asta înseamnă Epoca Bronzului, undeva la 3.300-2.900 Înainte de Hristos. Este o civilizație care vine din stepele din Asia Centrală. O găsim pînă în zona Galațiului, cu morminte care urcă pînă spre Iași, încoace. Cel mai mult a fost studiată în jurul Mării Negre. Una era epidemia în Epoca Bronzului și alta în perioada romană. Circulația persoanelor era mult mai scăzută în Epoca Bronzului, pe areale mult mai mici. În cazul Yamnaya era o formă de ciumă. Nu știm dacă a îngenuncheat-o, dar acea civilizație s-a confruntat cu o epidemie identificată pe baza ADN-ului”. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, doctor în arheologie Emil Ursu.
