„Sînt multe muzee private. Este un lucru îmbucurător, pentru că indiferent de forma de administrare se adună patrimoniu. Apoi, mai sînt muzeele mănăstirești care, de asemenea, sînt importante, unele chiar spectaculoase. La Putna, de exemplu, se află cea mai importantă colecție de broderie bizantină. Au o colecție impresionantă. Apoi, vorbim de diverse obiecte celebre, între care Tetraevanghelul de la Humor în care apare și Ștefan cel Mare în poziție de danie. Este, de altfel, singura imagine cu Ștefan cel Mare în genunchi. Există și un studiu vizavi de acest subiect. În Evul Mediu îngenuncherea era un lucru absolut important, discutabil, negociabil, ș.a.m.d. Spre exemplu, atunci cînd Ștefan cel Mare depune jurămîntul de credință la Colomeea s-a negociat foarte mult cum să îngenuncheze voievodul moldav: pe un genunchi, pe amîndoi, pe care genunchi… Era un lucru important și de aia spun că e singura imagine. Apoi, vorbim de acea absolut celebră cădelniță cu Ierusalimul ceresc. Și aceasta se găsește la Putna. Vorbim de o spectaculoasă ripidă care se găsește în colecția Mănăstirii din Putna. Mai e valoarea istorică și sentimentală a diverselor piese. Spre exemplu, acoperămîntul de mormînt al lui Ștefan. În sine nu e o piesă extraordinar de specială din punct de vedere al realizării. Dar faptul că a fost acoperămîntul de mormînt al lui Ștefan îi dă o greutate foare mare. Nu poate fi comparat cu acoperămîntul de mormînt al Mariei de Mangop. În cazul acoperămîntului lui Ștefan vorbim de o pînză de calitate, cu fir din argint aurit, o pînză foarte valoroasă în epocă, dar atît. Și, bineînțeles, legenda cu textul aferent”. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu.
