Știu destui tineri care fredonează Dust In The Wind a grupului Kansas, iar cei de vîrsta mea știu că ea este o piatră de temelie pentru muzica progresivă americană. Compoziția chitaristului și pianistului Kerry Livgren a atras atenția prin maniera de interpretare (părțile de chitară executate de cei doi muzicieni – Livgren și Rich Williams – pe instrumente cu șase corzi, acordate diferit, ce dădeau iluzia unei singure chitare double six), dar și prin versurile filozofice, ușor depresive. Titlul provenea, după cum afirmau unii ziariști ai vremii, dintr-o carte de poezii ale indienilor americani, versul care a tras atenția fiind “All We Are Is Dust In The Wind”. Dar Livgren a declarat că de fapt a pornit de la o frază din Eclesiast – Am văzut tot ce se face sub soare; şi iată că totul este deşertăciune şi goană după vînt, el renunțînd în anii `70 la doctrina Urantia și convertindu-se la creștinism.
Dar nu despre Dust in The Wind vreau să vă povestesc, ci despre noul album Kansas – The Absence of Presence – de patru ani un grup reinventat, fără Kerry Livgren, fără vocea marelui Steve Walsh și doar cu doi dintre membrii inițiali: toboșarul Phil Ehart și chitaristul Rich Williams, alături de care au sosit „tinerelul” pianist de 46 de ani (sic) Rick Brislin (care a cîntat cu Yes, Meat Loaf, Debbie Harry sau Renaissance) și vocalistul Ronnie Platt, aflat la a doua realizare Kansas, după albumul din 2016 – The Prelude Implicit.
Eu nu am tresărit de la prima piesă, cea care dă titlul albumului, deși Hammond-ul lui Brislin m-a bucurat și am simțit că intru instantaneu în lumea Kansas, dar la a doua, Throwing Mountains, am exclamat: Yes, baby! (deși e un contrast între riff-urile de chitară și vocea soft a lui Platt).
Cea de a treia compoziție – Jets Overhead – este, cred eu, bijuteria albumului și cea care m-a făcut să-l ascult cap coadă, așteptînd cîte ceva nou și să mă bucur de forța lui Phil Ehart pe pasajele instrumentale, de cît de bine cooperează cei doi chitariști – Zak Rizvi și Richard Williams – sau chiar să zîmbesc la amuzanta Animals On The Roof, unde modernul se împletește cu clasica amprentă Kansas. Iar finalul este copleșitor: The Song The River Sang este compusă de Tom Brislin și cred că după mai multe audiții va trece pe primul loc, detronînd-o pe Jets Overhead. Inițial e plină de energie, te face să sari pe ritmul ei, apoi te liniștește, pentru ca mai apoi să te surprindă prin suspans. Este cel mai frumos mod de a încheia un album în așa o manieră!
Ceea ce pe mine m-a încîntat este faptul că această nouă ”distribuție” reușește să păstreze sound-ul Kansas, să mențină viu spiritul Kansas, iar elementele aduse de cei nou veniți se mulează foarte bine pe identitățile muzicale ale bătrînilor din grup. Compozițiile muzicale sînt frumos lucrate, sunt complexe, iar rezultatul final este unul care nu îi va lăsa indiferenți pe fanii rock-ului progresiv.
Line-up / Musicians; Ronnie Platt / lead vocals, keyboard; David Ragsdale / violin, guitars; Tom Brislin / keyboards; Richard Williams / guitars; Zak Rizvi / guitars; Billy Greer / bass, vocals; Phil Ehart / drums, percussion.
Marcel Platon
