Pe vremea cînd era un junior deosebit de talentat, Cristiano Ronaldo a fost promovat la echipa de seniori a clubului Sporting Lisabona de antrenorul de atunci, Ladislau Boloni, un domn de etnie maghiară din România, un fotbalist căruia Steaua cea mare, campioana europeană, și naționala României îi datorează multe din realizările de excepție. După ce l-au văzut și alții, ascensiunea lui Ronaldo a fost ca o avalanșă… în sens invers! Adică una care se duce tăvălug pînă în vîrful cel mai înalt. O lume întreagă l-a admirat, iar realizările lui pe gazon produceau un spectacol fără egal. Dincolo de gazon, cel care devenise CR 7 n-a rupt băncile școlilor, nici n-a excelat la capitolul maniere sau la cel al discursului în public. A dus o viață sportivă exemplară și s-a îngrijit ca fizicul său să fie mereu invidiat.
A avut, însă, tocmai cînd era pe pisc, o problemă cu fiscul, adică o mică evaziune, cum practică aproape toți sportivii și artiștii de pe lume. Unii fentează mereu, altora li se înfundă. A pățit-o și Messi, au pățit-o și Boris Becker, și Steffi Graf, și Arantxa Sanchez și, și, și… Unii și-au băgat părinții „la înaintare” (tatăl lui Steffi a făcut pușcărie în locul ei!), alții au plătit datoriile, pur și simplu. Ei, CR 7 și aici a fost deosebit: a declarat că el e prea prost ca să priceapă cum se face evaziunea, că cele șase clase absolvite nu-l ajută la calcule, așa că evaziunea n-a făcut-o el, ci… contabilii săi! În plus, a cerut ca Real Madrid să-i plătească datoria la fisc. Ăia au rîs, l-au rugat să fie om serios, iar CR 7 a luat-o drept afront, așa că le-a întors dosul și a plecat de nebun prin lume. A uitat însă că vîrsta venea și ea după el. Așa că la Manchester a început să mai facă tușa, pentru că a dat și peste un tolomac de antrenor, soiul de frustrat hotărît să-i arate cine-i șeful. De aici, un circ total, cu plecat de pe bancă în timpul meciului, cu amendă de 1 milion, ca la nebuni, chestii din care lumea înțelege ceea ce e de fapt de înțeles: că unii mari sportivi îmbătrînesc urît. Păcat.
