Știam de ani de zile că este pe Rarău o mină părăsită, Mina Rarău, așa e cunoscută. Și am studiat un pic traseul, oameni care au mai fost pe acolo și am zis hai să mergem și noi să o vedem. Traseul nu este marcat, nu este o destinație turistică oficial omologată, pentru că e o mină, o fostă mină. Lumea merge pe acolo, am văzut grupuri, nu foarte multe, dar, de exemplu, noi (el cu soția sa – n.r.), cît am stat două ore în zonă, ne-am mai întîlnit cu încă două mici grupuri de persoane, două-trei persoane. Sînt cîteva materiale pe internet, și domnul primar de la Cîmpulung Moldovenesc a fost foarte impresionat cînd a fost acolo. E o experiență inedită, intri în subteran, parcurgi aproximativ 300 de metri și ajungi pe partea cealaltă, unde sînt mai multe ieșiri cu o priveliște extraordinară. (Nu este periculos? Nu poți să cazi, dat fiind faptul că nu este nimic care să te oprească să cazi în gol?) Să zicem, da, da, așa e și pe munte, dacă mergi și nu ești atent sau te duci prea pe margini există, nu știu… În mină sînt riscuri, pentru că au fost surpări de-a lungul timpului. Sînt și niște zone unde se vede că au fost surpări și se merge aplecat. (Este vreun afiș de atenționare?) Nu, nu, pe mine m-a surprins că nimeni, cel puțin cu cîte persoane am vorbit eu, de exemplu cu șeful Salvamont de acolo, mai nimeni nu știe cert ce a fost acolo, cine a săpat și cînd. Sînt mai multe variante. Dacă ar fi fost o mină în care să se exploateze, cu siguranță că ar fi rămas niște informații. Acum există două variante: ori s-au făcut niște prospecțiuni, deci s-a săpat efectiv, dar nu au mai exploatat nu știm din ce motive, ori poate există și varianta, spunea cineva, să fi fost făcute săpături în scop strategic, deci în scop militar.
Am văzut că acum 10 ani, fostul președinte al Consiliului Județean Suceava, Cătălin Nechifor, a vorbit despre această mină și avea atunci intenția de a o transforma într-un obiectiv turistic. Spunea că va merge în teren cu cei de la Salvamont și că vor vedea ce este de făcut. Nu s-a mai întîmplat nimic ulterior. Ideea e foarte bună. Cu siguranță că ar putea fi amenajată, s-ar putea lua și niște măsuri de protecție și ar fi încă un obiectiv, încă o atracție a Rarăului, vezi niște priveliști extraordinare. Nu contează pe unde urci, sau pe la Izvorul Alb, sau pe la Pojorâta, ajungi în zona cabanei, parchezi mașina și începi să mergi spre stația meteo. Treci de fosta pastorală. Este exact sub clădirea unde scrie radio-telecomunicații, exact sub acea construcție este mina.
O altă chestie pe care am mai semnalat-o eu de mai multe ori și nu înțeleg de ce nu se pune în practică într-o anumită formă – este o linie ferată secundară de la Vatra Dornei la Poiana Stampei, la Dornișoara. CFR-ul nu mai circulă, nu mai există trafic feroviar. E o cale ferată superbă care merge prin pădure. Eu am fost acum 10 ani aproximativ, cînd încă se mai circula. Era trenul Vatra Dornei – Dornișoara. Era un tren care ducea oamenii din Vatra Dornei. Linia e construită în anii `80, deci e o linie relativ nouă și turistic ar putea fi exploatată. De ce? Pentru că trece această linie pe la turbăria de la Poiana Stampei, un obiectiv turistic unde vin destul de mulți oameni. Deci, această cale ferată trece chiar prin spatele acestei turbării la cîțiva metri și apoi urcă pînă la Dornișoara, care e un mic sat care ține de Poiana Stampei, care e și el foarte pitoresc. Deci eu zic că un tren turistic care să circule în weekend de la Vatra Dornei la Dornișoara și înapoi ar avea un mare succes. Sînt vreo 25 de kilometri. Florin Paiu, jurnalist la ”Monitorul de Suceava”.
