Numai războiul mai lipsea televiziunilor noastre pentru ca toată reporterimea să scape la vorbe! Nu vorbesc de cei care stau zile și nopți, nedormiți și nemîncați la frontieră sau chiar în teritoriile atacate, și pentru care am toată admirația, ci de obișnuitele pănărămi care-și dau cu presupusul în chestiuni despre care n-au habar și scapă în arătură mai rău ca MIG-ul ăla de la Kogălniceanu! Pînă să trecem și noi linia frontului, să ne concentrăm pe ce-avem acasă.
La „Ce spun românii”, unde aia care știa că în afară de România cei mai mulți români locuiesc în (nu, nu vă grăbiți: nu în Moldova, în Italia ori Spania, nici vorbă)… Bulgaria, ne-a mai zis și că „Mîncarea care necesită frămîntare” este… aluatul! Îmi permit să afirm că aici n-a fost vorba de analfabetism funcțional, ci de cretinism (dis)funcțional! Dacă termenul nu este omologat, cedez gratuit dreptul de folosință! Oricum, mi-o imaginez pe disfuncțională comandînd la restaurant, ca aperitiv, o porție de aluat frămîntat mediu, nu excesiv! Pe 3 martie, la A3, ora 15.47, doamna știristă trage un muget de-a dreptul năucitor: „Prăbușirea rublei: azi a ajuns la 115 dolari!”. Frați români, e nasol: am fost atît de dobitoci încît n-am păstrat și noi vreo 100 de ruble (eu am dat atît la Moscova, prin 1987, pe o pereche de cizme lungi, pînă la șold, pentru pescuit, șmechere rău, cu armătură de oțel în talpă) cu care să ne fi luat azi măcar un VW Golf sau măcar o Dacia Sandero nou-nouță! Încă și mai nasol e că nu știm cîți dolari era rubla înainte de „prăbușire”: să fi fost 600, 700, poate 1.000 de dolari? Păi atunci, cu 100 de ruble, cît costau cizmele-alea, puteam să-mi iau azi vreun microbuz Tesla, 100% electric! Cu care cred că puteam intra liniștit și eu, conform știrii RTV din 2 martie, ora 09.06, în „coloana care se întinde pe o suprafață de 64 de kilometri”!!! Ce nu-nțelegeți? Ori oți fi dv. analfabeți funcțional, nu maimuțele de la știri!?
