Iote că a fost şi 23 august zi pe care comuniştii o serbau cu mare fast semnificaţia ei pentru românii adevăraţi se înscrie mai curînd în registrul parastaselor şi al prohodelii decît în cel al veseliei muncitoreşti şi al entuziasmului stradal pigmentat cu flamuri roşii care alegorice ovaţii defilări tembele şi pionieri îndoctrinaţi care au ajuns astăzi capitalişti de succes sau politicieni guralivi adică într-un cuvînt tot nişte infractori mult slăvita zi n-a fost decît clipa neagră în care Armata Roşie cotropitoare şi nu eliberatoare cum ni se băga nouă pe gît a semnat pactul cu Regele Mihai pentru a îngropa democraţia românească degeaba încearcă monarhiştii de carton să peticească onestitatea şi onorabilitatea Casei Regale româneşti fiindcă pactul cu diavolul roşu semnat în august ’44 va fi uitat doar atunci cînd va dispărea şi poporul român halal Casă Regală mai avem cînd o prinţesă dragă Doamne vinde bere şi scrijele unor pămpălăi participanţi la diverse lupte avicole ilegale sîntem unici în lume şi în istoria caselor regale o cocuţă cu sînge albastru e monitorizată cu o brăţară la picior ca nu cumva să fenteze justiţia americană aidoma infractorilor de rînd şi a pedofililor eliberaţi condiţionat gospodina asta pe nume Irina ne-a făcut de ruşine în lumea întreagă mai dihai decît toate şatrele de ţigani aflate în cantonament pe la Paris Londra Milano sau pe aiurea şatre care fură nu în sensul că fuseseră pe acolo prin acele oraşe ci în sensul că au tîlhărit şi au şterpelit de la diverşi cetăţeni bani şi bunuri adevărul e că după incidentul cu infractoarea princiară Irina pendinte de Casa Regală a României această minunată instituţie monarhică a lăcrimat discret şi cu niţică tristeţe vizavi de eveniment Regele în loc să iasă pe sticlă şi să-şi ceară public scuze fiindcă odrasla sa a batjocorit imaginea poporului român în faţa lumii întregi ei bine Majestatea Sa a molfăit o părere de rău despre faptul că fiică-sa a făcut ce-a făcut asta denotă o lipsă totală de decenţă se pare că lipsa de decenţă e o trăsătură distinctă a caselor regale spun asta fiindcă iote şi cealaltă casă regală aia a lui Florin Cioabă de la Sibiu a transformat o durere familială într-un bîlci mediatic naţional pe cine mama ciumei interesează din ce mahon alb e făcut copîrşeul autointitulatului Rex Cioabă cum şi-a prezis el moartea încă din Antalya sau la cît se ridică factura înmormîntării şi mai ales cît de mare român penticostal a fost acest autointitulat rege care uneltea între altele să treacă ţigănimea de la neoprotestanţi sub sutana Papei de la Roma şi dacă sîntem la credinţă nestrămutată iote ce-mi citesc ochii despre sărbătoarea armenilor de la Hagigadar mulţi urcă dealul Hagigadarului pentru felurite speranţe n-am văzut în viaţa mea o probă de masochism habotnic mai elocventă decît cea de la mănăstirea armenească aflu că unii au umblat în genunchi ca să nu li se strice cuptorul cu microunde ca să se califice Steaua sau ca să moară capra vecinului ori mai bine să moară vecinul direct şi să rămînă numai văduvioara acestuia care în afară de faptul că-i blondă şi dulcică e şi foarte bogată adică a moştenit în urma decesului soţului o capră şi ne mai mirăm de ce scade încrederea mioritică în instituţia bisericii republică atee ne trebuie nu regalităţi bolnave nu mersul în genunchi şi speranţa în minunile pe care le fac urechiuşele cu curechi şi carne tocată din ciorba armenească de la Hagigadar.
Alimobil
