Fermieri împiedicaţi să-şi lucreze pămîntul, zilieri împiedicaţi să-şi asigure traiul zilnic, copii împiedicaţi să-şi ducă părinţii la serviciu şi studenţi împiedicaţi să-şi ia bagajele din camerele de cămin. Asta, pentru că sînt locuitorii unei comune carantinate, cu toate că nu are nici măcar un caz de COVID
Adîncata are nenorocul de a se afla la graniţa cu municipiul Suceava, casa Spitalului Judeţean la care sînt aduse majoritatea cazurilor de COVID din tot judeţul. Altfel, Adîncata nu ar avea de ce să fie în carantină.
Conform primarului Viorel Cucu, cu care am stat de vorbă în această dimineaţă, Adîncata NU ARE NICI UN CAZ DE COVID! Mi-a spus primarul: „În Adîncata am avut două cazuri suspecte, nici un decedat… Am o singură persoană în izolare, pentru că omul face dializă şi a fost la spital şi i-a recomandat de la spital să stea 14 zile acasă, nici un bolnav de COVID, nu, nimic. Am avut doi suspecţi, oamenii s-au izolat…”.
Viorel Cucu este nemulţumit că solicitările făcute pe adresa Direcţiei de Sănătate Publică Suceava nu şi-au găsit răspuns, dar este mulţumit pentru că măsurile pe care le-a luat Comitetul Local pentru Situaţii de Urgenţă au ţinut situaţia sub control: „Relaţia este proastă cu DSP-ul. Cinci – şase adrese pe care le-am făcut, pentru că am avut un caz suspect pentru că avea un magazin în curte şi am închis noi magazinul în aceeaşi noapte, am luat noi hotărîrea…. Am luat legătura cu DSP-ul, cum facem, cum testăm familia, pentru că erau şapte persoane plus 11 persoane cu care veniseră în contact. Ce facem, hai să-i testăm. Nu au răspuns în nici un fel. Am luat noi hotărîri de capul nostru. I-am izolat noi de capul nostru. Şi datorită măsurilor luate de noi în comitet, totul semnat, cu medic de familie, cu poliţist, ne-am asigurat să fie totul în regulă şi ne-a ferit Dumnezeu fără cazuri, fără deces, fără nimic. Nu mi se pare corect ca după 15 să mă ţină în izolare”.
Cele aproape două luni de izolare au condus la nişte cazuri aberante, din cauza forţelor de ordine care fac parte din filtre şi care ajunseseră să nu-i lase pe oameni să se deplaseze nici măcar dintr-un sat în altul pe raza comunei: „Hotărîrile Comitetului Local pentru Situaţii de urgenţă nu le lua nimeni în seamă din punctele astea de frontieră. Parcă eram la frontieră. Noi, Adîncata, şi celelalte opt localităţi am fost puncte de frontieră, practic. Sînt oameni care sînt zilieri, sînt oameni care-i ajută pe alţii, mai lucrează la un grad, intern, şi nu mai au venituri oamenii”.
Probleme au fost şi pentru cei de peste 65 de ani care trebuie să iasă ca să-şi lucreze pămîntul pentru a avea din ce trăi: „40% din fermieri, dacă nu mai mult, au peste 65 de ani, au tractoare, au terenuri închiriate, terenuri în arendă care trebuiesc lucrate. De fiecare dată trebuia să le dăm la poliţie că fiecare are lotul … Zilnic am întîmpinat greutăţi la ieşirea din zona de carantină sau şi în interiorul zonei de carantină. Era nebunia nebuniilor, nu-i lăsau să se ducă de la Adîncata la Feteşti (sat din componenţa comunei Adîncata – n.a.)”.
Primarul Cucu este nemulţumit şi pentru că mulţi oameni din Adîncata nu au reuşit să plece la muncile cîmpului în străinătate, acolo unde se cîştigă mult mai bine decît la noi, în timp ce lucrători din Hînţeşti, comună vecină, care la un moment dat a fost un sat parte a comunei Adîncata, au putut pleca: „Da, domnule, le faci testul. Dar nu e posibil ca ăsta de la Adîncata să nu poată, iar ăsta de la Hînţeşti să poată, care-i gard în gard cu mine. Iarăşi o aberaţie, pentru că vă spun sincer: în momentul de faţă am 100 de oameni plecaţi care nu s-au mai întors. Asta înseamnă zilierii care lucrează în Belgia, în Olanda, în Austria, în Germania, ca zilieri, cu venituri foarte bune, care aduc banii la familie, pentru că toţi banii se întorc în sat. Salariile de-acolo în agricultură sînt deosebit de mari faţă de-ale noastre”.
Blocarea transportului intrajudeţean a creat şi el probleme: „Am dat drumul la piaţă, lucrau construcţiile, lucrau magazinele. Nu aveau săracii oameni cu ce să vină acasă. Ieşeau noaptea de la serviciu… Nu dădea voie nici la… de exemplu, dacă mama lucrează şi fata era acasă că era studentă şi vroia să o ducă la serviciu pe mama nici aia nu era voie la început… să ducă mama la serviciu cu maşina. Că n-avea voie. Nu era motiv întemeiat să-ţi duci mama la serviciu. Asta, altă nebunie”.
Primarul Cucu a vorbit şi despre problemele întîmpinate de studenţi din cauza carantinării: „Studenţii au cert, « domnule, mă duc să-mi iau lucrurile, să-mi rezolv problemele la universitate », de la Suceava la Iaşi. N-ai voie, de la Suceava la Iaşi n-ai voie, tu eşti parazit. N-ai ce căuta acolo că mă îmbolnăveşti. Haideţi să le dăm drumul să circule! Pînă la urma urmei, chiar nu înţelegem punctual că sînt nişte probleme? Prezint legitimaţia, mă duc la universitate, stau o zi, mi-am rezolvat problema, mă întorc înapoi acasă. Cică nu-i un caz de urgenţă ăsta. Auziţi”.
Situaţia este asemănătoare şi-n celelalte localităţi băgate în carantină pentru că au nenorocul să se afla la graniţa cu municipiul Suceava, casa Spitalul Judeţean unde sînt aduse mai toate persoanele infectate cu COVID din tot judeţul: „Noi, cele opt localităţi, sîntem carantinate din cauza tuturor bolnavilor care sînt în judeţ. Bolnavii au tot au fost aduşi la Suceava. Cei mai mulţi sînt pe Suceava. Restul: Adîncata nu are, Bosanci n-are, Salcea cîţiva, Pătrăuţi trei sau patru, Mitocul doi sau trei. A mai rămas Ipoteştiul cu cîţiva şi Şcheia care are mai mulţi, dar Şcheia are 12.000 -13.000 de locuitori. Dar în rest nu avem o probleme majore. Nu mai există motive întemeiate. Nu este corect”.
Cele opt localităţi carantinate sînt prea mici şi probabil că nici nu se văd pe hărţile din birourile celor care dau ordonanţe şi indicaţii şi care pregătesc prelungirea perioadei de carantinare pentru zona Sucevei, aşa, la grămadă.
