Voluntarii, și traduceri, și activități cu copiii

Am vrut să vedem dacă copiii din familiile de ucraineni ar putea merge ziua la una din grădinițele private care și-au manifestat disponibilitatea de a-i accepta la activități. La <Piticul Vesel> din Obcini era posibilitatea. Doamna directoare m-a contactat și m-a rugat să-i punem la dispoziție o studentă care să știe ucraineana și una care să deruleze activități cu copiii. Pornind de la ideea asta ne-am dus să vedem copiii și să stabilim cum le-am putea organiza activitățile. Li se asigura și transportul. Doar că atunci cînd am ajuns la hotelul <Mandachi> și am întrebat cîteva familii, nici o mamă nu a vrut să dea copilul de lîngă ea. Plecînd de undeva cu frici, nu ai disponibilitatea de a-ți lăsa copilul. Ne-am adaptat pe loc și am zis că mergem noi cu studenții acolo, astfel încît copiii să-și vadă mamele. Doar să fim lăsați. Așa au fost de acord. Ne-am gîndit să ne ducem o dată dimineața și o dată după-amiaza, pentru că acolo copiii și familiile lor sînt într-un tranzit foarte mare. Sînt familii care stau o zi, două sau trei, dar sînt și familii care vin și pleacă. Și-atunci, copiii fie participă la o activitate, fie nu participă deloc. Sînt și copii care nu doresc, sînt mai timizi, poate sînt mai atașați, ori poate sînt înfricoșați. Unii vin chiar de la început. Însă, sînt și copii care vin pe parcurs, după ce îi văd pe ceilalți cum se joacă, văd ceva frumos, văd că sînt tineri care se joacă cu ei. Sînt și mame care au venit lîngă ei, să vadă ce fac. Într-o după-amiază, au fost lîngă noi o mamă și bunica unui copil într-un stres atît de mare, încît le-am văzut că s-au oprit din plîns și au reluat plînsul după ce s-au terminat activitățile. Deci, au stat lîngă copil. Am stat de vorbă cu mama și mi-a explicat că sînt din Kiev, că soțul și fratele ei sînt soldați în Kiev, iar tatăl e general la Kiev. Gîndiți-vă în ce stres trăiesc aceste persoane. Studenții voluntari sînt programați în echipe mici, de doi-trei, în care integrăm și un student care să poată face traducerea activităților dedicate copiilor refugiați. Avem studente foarte bune, care acum au ieșit mai mult în evidență. Ele traduc, fac activități cu copiii și se pregătesc foarte mult. De exemplu, pe 8 martie, la hotelul <Mandachi> au făcut împreună cu copiii felicitări, tot felul de flori pentru mame, inimioare în culorile steagului ucrainean și picturi. Mamele au fost foarte încîntate”. Conf. univ. dr. Otilia Clipa, șefa Departamentului de Științe ale Educației din cadrul USV.