„Comunismul nu-ți dădea voie să pleci cînd vrei din țară. Eu primeam invitații la un festival din Italia și găseam plicul la poștă exact în ziua cînd trebuia să fiu acolo. Lumea poate nu a înțeles: pașaportul nu-l țineai la tine. Pașaportul era la Miliție, la Pașapoarte. Au fost alte vremuri, însă lumea uită. Văd și acuma că mai vine cîte unul și zice: <Dom`le, m-a omorît Securitatea>. După 30 de ani mai sînt din ăștia care spun că au luptat cu regimul, dar ei au fost niște disciplinați. În străinătate trimiteam lucrări prin poștă la diverse manifestări și primeam invitații. Cea mai grozavă corespondență pe tema aceasta a fost cînd am trimis lucrări la Moscova. Era la fel să pleci în țările socialiste ori în alea capitaliste. Nu era o diferență vizavi de permisiunea de a pleca. Am trimis lucrări la Moscova și locuiam pe strada 6 Noiembrie. Am scris pe plic Mihai Pînzaru-PIM, Suceava, strada 6 Noiembrie, și am primit retur: <Mulțumim, am recepționat lucrările, așteptăm să vă trimitem catalogul>. Am primit plicul de la poștă și scria acolo: Mihai Pînzaru-PIM, strada 7 noiembrie. Era tăiat 6 Noiembrie și pus 7 Noiembrie. Ideea a fost interesantă pentru un caricaturist”. Mihai Pînzaru-PIM.
