Tabere în curtea școlii, cu viermi de mătase și frunze de dud

Toți cei care te cooptează undeva te pun să juri și să și scrii. Jurămîntul meu de pionier a fost făcut la Ițcani. Parcă ieri eram și aveam emoții cu un coleg de-al meu. Ăla recita cu voce tare, că trebuia să spui și pe dinafară jurămîntul. Eu, care desenam frumos, am făcut un fel de diplome și în cadrul unei tabere m-a făcut pionier. Taberele erau în curtea școlii vara și creșteam viermi de mătase cu frunze de dud. Strîngeam frunze de dud și erau niște hîrtii perforate cu viermii ăia de mătase, care se transformau după aia în coconi. Mergeam și în taberele în care ne trimiteau părinții. Școlile nu prea trimiteau copii în tabere, dar trimiteau întreprinderile. Părinții mei erau cooperatori și țin minte că am fost de vreo două sau trei ori la rînd la Voinești-Covasna. Veneam de acolo și știam și cuvinte și înjurături maghiare. Mai știu înjurături maghiare, pentru că ce s-a lipit în copilărie acolo rămîne. Eu marea am văzut-o la 14 ani. De-abia cînd aveam 14 ani școala noastră, școala generală care era pe lîngă Școala Medie nr. 2, cum ar fi acum <Petru>, a organizat excursii cu un tren din ală cu un vagon în care au pus părinții scînduri cu saltele. Ne opream prin gări, așteptam să treacă toate trenurile, ne atașau și pe noi la marfare… Copilul din noi este fascinat de deplasare, de mișcare, și excursia reprezintă un mod de cunoaștere”. Mihai Pînzaru-PIM, în contextul în care de Ziua Copilului a fost în comuna Ciprian Porumbescu, unde EduMax a organizat mai multe ateliere educative pentru 400 de copii, și unde artistul a făcut portretele pentru aproximativ 100 dintre ei. (Foto: pagina de Facebook a Adinei Țibu)