”A fost chiar puhoi de lume la Mănăstirea <Sfîntul Ioan> pe 24 iunie, cu ocazia Hramului Sucevei. Un om care a fost impresionat de mulțimea imensă a fost minunatul Mitruț Balint, maestrul fotograf. M-am întîlnit cu el, fusese la altă biserică, venea, așa, cu un buchet de sînziene, ne-am salutat cu drag și i-am zis că eu mă duc acum la <Sfîntul Ioan>. Mi-a spus: <Măi, tu crezi că eu n-am fost?! Dar nu te poți apropia, e un puhoi de oameni acolo, n-ai cum să intri…>. Și m-am dus acolo. Mitruț Balint are 96 de ani, dar el făcea poze. El face poze, el este, cum să zic eu, el este cronicarul clipei…
Eu am copilărit într-un apartament dintr-un bloc de lîngă <Sfîntul Ioan> și era zona mea de destindere a copilului. Lumea poate nu mai știe că s-a construit enorm de mult în spațiile alea aparținînd Mănăstirii <Sfîntului Ioan>, dar era un șipot, era un izvoraș, venea lumea din oraș și lua apă de la izvor de la <Sfîntul Ioan>. Acum am fost pe acolo, am văzut că sînt mișcări mari de terasamente, se creează niște palate… În fine. E o întreagă investiție majoră, spun eu, majoră cu M mare.
Am participat și eu, la invitația prietenului meu, părintele Cobziuc, care este, cred, șeful Departamentului de relații externe și relația cu minoritățile. El a fost omul care a anturat reprezentanții, delegația celor de la Cernăuți, consulatului general de la Cernăuți. A venit doamna Stănculescu, consulul general adică, a mai venit însoțită de doi domni care au stat împreună și la agapa prietenească, care a marcat că, de fapt, ăsta e hramul, nu?! Mănînci, mănînci în compania unor prieteni cu sfială, cu bucurie și cu speranța că ne vom reîntîlni și la anul acolo.
Am participat la Liturghie, foarte multă lume, dar ceea ce este important, zic eu, este atmosfera asta de sărbătoare populară. Deci, oameni care vin și din Suceava, și din împrejurimi, dar mai vin și de la distanțe, vin tradiționalii, eu știu, prieteni ai Sucevei sau creștini din Maramureș, frumos, în costumele lor populare, tradiționale, caracteristice, care întotdeauna marchează cumva descălecatul istoric. Ei vin mereu din Maramureș la <Sfîntul Ioan>… și legătura asta între noi, între români, e foarte evidentă, continuă și e reconfortantă, spun eu.
A fost un baldachin frumos, a fost o întreagă regie, foarte bine gîndită de oamenii Arhiepiscopiei. A fost un baldachin mare sub care a venit acest sobor impresionant de preoți și din țară, și din străinătate. Mă gîndesc la Republica Moldova, printre altele. Au venit de la Cernăuți, din zona de dincolo de Siret. A fost prezent un sobor de măicuțe… Cu ochiul meu de plastician nu am cum să nu observ accentele din cîmpul vizual… Relațiile Arhiepiscopiei s-au extins foarte mult. Are Arhiepiscopia niște realizări deosebite, poate noi nu le cunoaștem foarte bine, poate ar fi bine să le etalăm mai precis.
Și pentru că, domnule, eu întotdeauna m-am lăudat că stau într-o localitate, într-un oraș care are nu numai Cetatea de Scaun a lui Ștefan, dar are universitate, are teatru, are Arhiepiscopie, că nu-i de colea să ai o reședință religioasă. Noi să nu uităm că în societate, la ora actuală, nu mai sînt decît trei caste mari și tari: casta militară, casta preoțească și medicii, pentru că în rest nu mai sînt. Sînt, așa, organizații, asociații, dar e o castă cu reguli stricte și cu disciplina care se impune și n-ai cum călca pe bec, pentru că zbori din zona asta.
Au fost momente deosebite. A fost un eveniment și toate au premers. A fost Hramul Sucevei pe 24 iunie. Pe 22 iunie, duminică, a trecut cortegiul cu moaștele. Au fost cîteva zile care au premers momentului de pe 24 iunie.
Mă uitam în soborul acela de la Mănăstirea <Sfîntul Ioan> și l-am zărit pe părintele Melchisedec, prieten de-al meu, starețul Mănăstirii Putna, un om pe care eu îl prețuiesc foarte mult… Lume bună, lume faină, singura neîmplinire, conform tradiției… am trecut și pe la Racla Sfîntului, m-am închinat și eu acolo, am făcut poze în dreptul Raclei, dar singura neîmplinire este că eram convins că va turna o ploaie, așa cum plouă la Sfînt, așa se zicea, dar n-a plouat. Asta a fost singura neîmplinire. La Sfînt întotdeauna ploua”. Maestrul Mihai Pînzaru – PIM, după participarea la slujba de la Mănăstirea <Sfîntul Ioan>, pe 24 iunie, cu ocazia Hramului Sucevei.
