„Eu sînt prieten vechi cu Varujan. Ne știm de dinainte de Revoluție. Apoi, imediat după Revoluție, am făcut parte din Asociația Umoriștilor Români, și el era unul dintre cei 13 vicepreședinți. Era în perioada prezidentului Valentin Silvestru. El a coordonat mișcarea asta a umoriștilor. Foarte faină a fost perioada în care a trăit Valentin Silvestru, iar Varujan, dincolo de politicianul liberal, care a fost și ministru al Economiei și ministru al Finanțelor, este un scriitor, un scriitor foarte bun. E interesantă cartea lui intitulată <Cartea șoaptelor>, o carte extraordinară tradusă în vreo 20 de limbi. E grozav lucrul ăsta, pentru că e patrimoniul nostru foarte bine reprezentat de un minoritar. Armenii sînt o minoritate la noi, însă foarte importantă. Eu am fost pe 13 august și am filmat cu o echipă de la Intermedia într-un program denumit <Bucovina în miniatură>, o inițiativă a Asociației pentru Suceava sprijinită de Consiliul Județean, aspecte legate de vibrația contemporană a comunității armenești. A vorbit părintele Azad. Emisiunea va fi difuzată pe postul regional de televiziune Intermedia la o dată care va fi anunțată la timpul potrivit. Va fi și pe Facebook, Youtube… Emisiunile au o componentă care marchează tradițiile gastronomice ale comunităților. Pînă acum am filmat cu polonezii, la Solonețu Nou, cu ucrainenii, la Siret, și cu armenii, la Suceava, la Biserica <Sf. Cruce>, de lîngă Colegiul Național <Ștefan cel Mare>. Biserica <Sf. Cruce> are 510 ani de existență. Merg săptămînal la slujbă acolo. Soția mea avea ascendență armenească din tată, iar eu mă duc și particip la serviciul religios duminical, ca orice bun creștin. Să nu uite lumea: armenii sînt creștini. Dacă vrea cineva să răsfoiască istoria sînt chiar primul stat creștin din istoria omenirii. Pe 13 august au venit armeni, inclusiv de pe alte meleaguri, ca Varujan. A fost și episcopul Datev Agopian și s-a săvîrșit o slujbă seara, la ora 06.30, după care noi am filmat în interiorul bisericii. Am filmat un ritual care ține de producerea acelui ingredient miracol și gustos alcătuit din ierburi pe care comunitatea îl prepară pentru celebra supă. Se cheamă hurut. Este un amestec de plante aromate, de leguminoase, care sînt fermentate în iaurt. Există o întreagă tehnologie. Sînt uscate și țin vreo trei ani de zile. Ăla este ingredientul care dă gustul specific acelei supe de urechiușe a armenilor. Interesant este faptul că în afara Armeniei nu există decît două mănăstiri. Multe biserici armenești sînt în lume, dar mănăstiri ca atare, mănăstiri cu dedicație, funcționale, nu există decît în România. Avem două și amîndouă sînt la Suceava: Mănăstirea Zamca și Mănăstirea Hagigadar. Apropo de acele ierburi miraculoase, se fac numai în România. Armenii nu fac în Armenia ierburile astea. Este o manieră de a te identifica și gastronomic în afara țării de origine. Armenii nu au un port popular specific. Sau cel puțin la ora actuală nu se mai vorbește despre așa ceva. Dar, iată, gastronomic au ceva în România, care-i ține legat de toți”. Mihai Pînzaru-PIM.
