„Noi nu am concurat pe nimeni. Nu cred că a fost o idee personală și trebuie să fie Legea lui X. Nu. Noi ne-am gîndit ce am putea face pentru a îmbunătăți calitatea sănătății unor copii foarte, foarte mici. Am considerat că acești copii de la clasele 0-IV pot veni la școală doar cu un sendviș și cu apă, și nimic mai mult. Că alți colegi au fost înaintea noastră și nu au promovat măsura așa cum am promovat-o noi pentru a-i atrage și pe alții să ne urmeze exemplul, și poate în mare parte ne-a ieșit, nu trebuie să fim necăjiți. Important este să facem ceva care să fie pentru viitor. Îmi doresc pentru anul următor să mă duc la clasele mari, să mă duc la gimnaziu, la liceu, cu acele dulăpioare pe hol, exact ca-n filme, unde la fel ca la învățămîntul primar să fie lăsate rechizitele necesare pentru activități și, în primul rînd, telefonul. Telefonul este un obiect care nu cred că are ce căuta în timpul orelor de curs. Copiii pot lua telefonul în pauze sau la finalul orelor. Nu vă ascund faptul că într-o dimineață, copilul cel mic al meu, care-i în clasa a VIII-a la Școala Gimnazială nr.1 din Suceava, m-a rugat să-i iau eu ghiozdanul. Din curiozitate l-am cîntărit și avea 9,5 kilograme. Este destul de dificil și dacă am reuși să facem în așa fel încît să reducem măcar la jumătate kilogramele din ghiozdan va fi un lucru benefic. În momentul în care venim cu proiectul și la clasele V-VIII sînt sigur că va fi cu totul altceva și pentru acești copii dacă nu vor mai avea ghiozdanele grele. Nu cred că astfel nu se va mai învăța, Doamne ferește. Nu spunem niciodată să nu se mai dea teme acasă, dar sînt sigur că putem să-i învățăm pe copii să fie de mici <studenți>, să vină cu anumite referate sau teste făcute acasă pe foi, care să-i ajute la școală să spună ceea ce au lucrat”. Directorul Liceului cu Program Sportiv, Ciprian Anton, despre proiectul privind amplasarea de dulapuri în care elevii din clasele mici pot să-și lase rechizitele, în contextul în care i s-a spus că la Liceul Teoretic Filadelfia acest lucru se întîmplă de mai multă vreme, numai că directorul Ioan Bădeliță nu a ”bătut toba” niciodată.
