Între 30 mai și 1 iunie, la Suceava, în organizarea Colegiului Medicilor Suceava, a avut loc cea de-a XII-a ediție a ”Zilelor Medicale ale Sucevei”. Tema principală a conferinței a fost <Impactul infecțios asupra practicii medicale>, iar la aceasta au participat numeroși specialiști din centrele universitare.
”S-a discutat despre infecțiile nosocomiale. Astea sînt cele mai păcătoase, să spun așa. Sînt pacienți internați cu o infecție obișnuită, să spunem, și de-odată apare o infecție care strică toată munca medicului. Infecțiile nosocomiale sînt o mare problemă în toată lumea și s-au înmulțit ca număr și ca varietate, și necesită mult mai mult cheltuială pentru antibiotice și tratament. Vedem că și în România sînt fel de fel de ecouri că aceste infecții sînt foarte periculoase… și toată lumea se teme <domnule, nu mă duc la spital că iau o infecție de acolo>, și este adevărat. Este de acum cunoscut stafilococul auriu, un microb foarte rezistent și un patogen, să spunem, klebsiella, și acum, în spital, în toate secțiile unde se face tratament cu antibiotice, a apărut o infecție cu clostridium, așa se cheamă. Clostridium este un microb care se localizează în intestin, în colon, și dă așa-zisa colită pseudomembranoasă. Dă scaune foarte frecvente, 15-20 de scaune pe zi. Necesită un tratament foarte activ și de multe ori pacientul scapă greu de această infecție și la domiciliu. Luni de zile se chinuie…
(Acum, față de 20 de ani în urmă, microbii sînt mai virulenți), pentru că s-au făcut niște greșeli și se fac în continuare. Tratamentul cu antibiotic trebuie făcut după anumite standarde. Am mai spus și cu alte ocazii acest lucru. Cum apare rezistența la antibiotic? O explicație simplistă, să înțeleagă lumea: dacă tratamentul nu este adecvat și nu este conform antibiogramei și cu numărul de zile…. să spunem că dintr-o mie sau un milion de microbi, antibioticul omoară 900.000, dar 100.000 rezistă, apoi aceea se vor înmulți. Microbii aceștia sînt foarte răi, pentru că ei se adaptează și următorii care se înmulțesc sînt microbi rezistenți. Se creează această rezistență la antibiotice. De aia a apărut stafilococul auriu. Despre stafilococi știam că sînt mai virulenți, dar acesta, stafilococul auriu, să știți că este foarte, foarte păcătos. (Pentru ca spitalele să preîntîmpine aceste cazuri) sînt niște programe foarte clare și, în primul rînd, medicii trebuie să respecte niște protocoale de tratament. Orice tratament cu antibiotic se face cu indicații precise, după ce s-au luat niște probe, după ce s-a făcut antibiograma pentru a afla dacă e sensibil ori rezistent. Ca medic, nu dai de la bun început un antibiotic la care microbul este rezistent. Și, de asemenea, să limităm excesul de tratament cu antibiotice empiric, să spunem, la domiciliu – mă duc și iau antibiotic pentru că îmi curge nasul, pentru că sînt puțin răcit… nu există așa ceva! Peste tot în lume, antibioticul se dă cu rețetă, cu prescripție medicală precisă. La noi, ați văzut că ministrul Sănătății a încercat la un moment dat să facă ceva și încă nu este foarte, foarte bine, pentru că se duce pacientul la farmacie și completează, pune buletinul și spune <dă-mi și mie niște ampicilină pentru trei zile, că mă doare capul>… păi, nu este bine, trebuie să vii cu rețetă de la medic. Medicul este cel care decide și răspunde”. Președintele Colegiului Medicilor Suceava, dr. Sorin Hîncu.
