Capitole ale istoriei mai puțin cunoscute

Sînt peste 93.000 de evrei deportați în 1941 începînd cu 9 octombrie și, prin urmare, sînt lucruri extrem de legate de istoria noastră, de zona în care trăim. Bucovina istorică, județul Suceava, cuprinde fosta Bucovină de Sud. Au existat comunități foarte mari de evrei în Suceava, Rădăuți, Vatra Dornei și Cîmpulung, ca să nu mai vorbim de comunitățile din zonele rurale, care au fost comasate în capitalele de județ. Începînd cu 9 octombrie au fost deportate în Transnistria, acolo unde erau peste 120 de lagăre. Inițial s-a dorit ducerea lor într-o altă locație. Practic, s-a dorit conform ordinului generalului Ion Antonescu să fie curățat teritoriul Bucovinei de evrei, să se procedeze la o omogenizare etnică a populației, la redobîndirea așa-zisului caracter românesc al Bucovinei. Pînă la urmă, avînd în vedere și evoluția de pe front, s-a limitat la Transnistria, fiind o provincie de 30.000 de kilometri pătrați primită de România în urma unui acord cu Germania în 30 august 1941 și care urma să facă parte dintr-un stat românesc mai extins. Acolo s-a pus accent pe etnicii români care existau. Au fost aduși undeva la 4.000 de funcționari din România, a fost pusă pe picioare o industrie, o administrație aferentă, în fruntea căreia au fost numiți guvernatori, de regulă militari, și care aveau o misiune bine stabilită. Însă, cea mai mare acțiune a fost, de fapt, eliminarea fizică a evreilor, care s-a produs atît în timpul deportărilor, dar mai ales în timpul primului an cît s-au aflat în Transnistria, unde s-au înregistrat cele mai multe victime. Coroborat cu o stare precară a vremii, lipsa medicamentelor, epidemiile, pandemiile, un număr foarte mare de evrei au murit în condiții extrem de dramatice. Sînt capitole extrem de puțin cunoscute, deși în ultimii ani s-au făcut eforturi consistente”. Daniel Hrenciuc este doctor în istorie și inspector școlar de specialitate, iar printre cărțile pe care le-a scris se numără și ”Cernăuți, Ierusalimul de peste Prut. O istorie a evreilor din capitala Bucovinei”. Domnul Hrenciuc a făcut declarațiile pe 9 octombrie, atunci cînd este marcată Ziua Națională de Comemorare a Victimelor Holocaustului în România.