„Cînd am jucat pe Stadionul <Areni> cu Rapid în Divizia A și am cîștigat cu scorul de 2-0 era ceață și e o istorie frumoasă. Asta, pentru că unii jucam la o poartă și unii se băteau la poarta cealaltă. Nu se vedea nimic și era un fel de film de acțiune. Unii finalizau la o poartă și ceilalți finalizau la poarta cealaltă. Era răutate în teren. În Giulești am fost și ca jucător și ca antrenor secund la Unirea Urziceni, în Liga I. Cînd am intrat la încălzire era liniște. Nu era așa multă lume, dar cu cît ne apropiam de ora de start stadionul începea să prindă viață. La debutul jocului am rămas surprins pentru că nu se auzea nici o scandare. Însă, cînd a început să cînte tribuna mi s-a făcut pielea ca de găină. Era o senzație foarte ciudată. Preț de vreo 4-5 minute m-am întrebat dacă sînt în România sau în Anglia. Este ceva senzațional la Rapid. Au ceva aparte”. Florin Cristescu, fost căpitan al CSM Suceava pe cînd echipa era în Divizia A și fost antrenor secund al fostei echipe de primă ligă Unirea Urziceni.
