„Palatul Jean Mihail, gazda Muzeului de Artă din Craiova, este impresionant. Expoziția de artă a aparținut, vorbesc de nucleul important și pictura veche, familiei Aman. Theodor Aman a moștenit o serie de lucruri, iar fratele său, Alexandru, dimpreună cu soția sa nu au avut copii și au moștenit casa din Craiova. Ei bine, pentru că nu au avut copii, au făcut o înțelegere cu primăria și au înființat o fundație pe care au dat-o spre gestiune Primăriei. Craiova a fost un oraș cu foarte, foarte mulți bani, cu o boierime foarte, foarte importantă în istoria României moderne. La un moment dat, Jean Mihail era foarte bogat, cred că cel mai bogat din România la vremea respectivă. De altfel, el a împrumutat România la începutul secolului trecut. Clădirea palatului a fost donată statului de familia Mihail, tot din lipsă de urmași.
O altă familie importantă a fost familia Otetelișanu care, în 1833, deschidea prima școală publică de fete din Craiova, o clădire imensă care poate fi admirată lîngă Colegiul Național <Elena Cuza>. De altfel, Alexandru Ioan Cuza este foarte, foarte bine reprezentat, nu numai în Craiova, ci în tot sudul, ceea ce-i foarte interesant. Am văzut și-n Slatina un monument cu Alexandru Ioan Cuza. În Craiova există o statuie a lui Cuza, o stradă îi poartă numele. De ce? A fost primul domn al românilor, iar oltenii nu numai că țin minte, dar cinstesc așa cum se cuvine memoria primului domnitor al Principatelor Unite.
Avem și Colegiul Național <Carol I> cu o statuie monumentală dezvelită în anii 2000. Patrimoniul Craiovei este impresionant, și să nu uităm că vorbim de un oraș cu aproape 400.000 de locuitori, în timp ce Suceava are 80.000. Suceava este un oraș dărîmat, pentru că trebuia românizat. Nu putea fi Ceaușescu de acord să rămînă în picioare un oraș austriac, atît cît era el, pe cînd Craiova era un oraș românesc. Și-atunci a rămas în picioare.
Universitatea din Craiova are o vechime considerabilă, fiind înființată în anul 1947. Ideea e că fiind vorba de foarte, foarte mulți bani, și clădirile publice din Craiova sînt impresionante. Fosta primărie este ca dimensiuni similară celei din București, are aceiași arhitecți, cu diferența că cea din Craiova are și ceas. Bucureștiul nu are ceas. Fosta primărie din Craiova este acum sediul consiliului județean și al prefecturii. Actuala primărie e-n restaurare. Este, de asemenea, o clădire spectaculoasă, frumoasă, și probabil că după restaurare va arăta ca o bijuterie.
Craiova are propriul Lipscani, un Lipscani cît ăla din București și tot cu case dărăpănate. Însă, în Craiova poate că sînt mai multe case restaurate ca-n București. În Craiova mai ai English Park, un parc foarte, foarte bine întreținut. Chiar este păstrat ca un parc englezesc pe o parte, iar pe cealaltă parte ai o piață uriașă de adunare, o piață similară celei din fața casei de cultură de la noi. În fundal se află statuia ecvestră a lui Mihai Viteazul.
Muzeul de Artă din Craiova merită văzut întrucît acolo ai o istorie a artelor românești. Interesant e că au trei săli Brâncuși. La Muzeul de Artă din Craiova e cea mai mare colecție Brâncuși pe care o are România. Are impresioniști, dar are și artă contemporană. Mai mult decît atît, acum cîțiva ani a venit un arhitect care a moștenit de la Brâncuși un proiect foarte interesant. Înainte de dispariția marelui sculptor, un maharajah i-a comandat o lucrare, un Ou. Sigur, Brâncuși și-a făcut planurile, a murit, iar planurile au ajuns la arhitectul de care povesteam, cu tot cu drepturile de moștenire. Arhitectul a făcut un proiect, Consiliul Județean Dolj l-a pus în operă, a plătit și așa-numitul centru Brâncuși este un ou din sticlă. Din cîte mi s-a spus, lamelele au fost comandate în străinătate. Practic, este un centru expozițional subteran cu un lift care te scoate în oul de sticlă.
Craiova are și cea mai mare colecție Ion Țuculescu. Vorbim de 100 de lucrări. Țuculescu este un mare artist contemporan. Sînt destul de dificil de adus lucrările lui, însă nu imposibil. Am avut o discuție în acest sens și poate că în anii viitori vom aduce o expoziție Țuculescu la Suceava”. Directorul Muzeului Național al Bucovinei, Emil Ursu, după o vizită la Craiova, unde a fost invitat de Muzeul Olteniei pentru a participa la inaugurarea a două noi obiective turistice, fiind vorba de două cule.
