”De regulă, părinții le cumpără copiilor jucării foarte scumpe, foarte sofisticate. Însă, jucăria preferată a copilului este clar părintele. Părintele este mediatorul a ceea ce învață copilul din mediu și practic copilul este oglinda familiei. În momentul în care părinții aduc copilul la evaluare, noi, de fapt, avem imaginea întregii familii și de multe ori intră întreaga familie în atenția terapeutului. Pe de altă parte, vreau să spun cît de mult rău ne-a făcut nouă, logopezilor, mass-media prin acea vestită reclamă cu salamul săsesc în care era folosită fetița aceea cu sigmatism interdental. Sigmatismul interdental este una din tulburările care se corectează foarte greu pentru că limba trebuie poziționată într-un anume fel. În momentul în care toți copiii imitau acea fetiță s-a îngreunat munca noastră foarte mult. Copiii imitau vorbirea. De regulă, în reclame sînt folosiți copii cu ușoare stîngăcii verbale, tocmai pentru a atrage atenția. Dar, și nouă, logopezilor, ne atrage atenția, într-un mod negativ. N-ar trebui folosiți și popularizați copii cu defecte de vorbire”. Profesorul logoped Emilia Crîșmariu.
