Subsemnatul Cătălin Coman, primar al orașului florilor, Fălticeni, mă declar surprins în oarecare măsură de prezența în ziarul dumneavoastră.
De fapt, nu de prezența în sine, fiindcă deja m-am obișnuit cu apucăturile dv., cu speculațiile și cu pozele comentate tendențios, parcă încă mai exagerat la adresa mea decît a altor „clienți” de-ai dumneavoastră, ci de faptul că m-ați onorat cu prezența chiar pe prima pagină, lucru destul de neobișnuit, întrucît deja ne obișnuiserăm cu toții ca acolo să-l găsim pe farul călăuzitor al județului, mult iubitul și stimatul domn Gheorghe Flutur, mă rog, pentru mine George, din motive pe care nu le mai detaliez, acest om de o calitate umană și de o corectitudine în relații nemaiîntîlnită. Și trebuie să recunosc asta chiar dacă noi sîntem adversari politici. Ba, ce zic eu, de-a dreptul dușmani, din moment ce eu, pentru Domnia Sa, sînt un reprezentant al Ciumei Roșii, ceea ce e greu de contestat, iar după documente de partid este doar un mare adevăr. Cu atît mai remarcabilă este așadar atitudinea excepționalului politician George (aflați și singuri de ce eu îmi permit să-i spun așa, iar pentru voi va fi, veșnic, doar Gheorghe… ăăă, pardon, Domnul Gheorghe Flutur, că doar n-ați ajuns voi, niște ziariști de doi bani, să vă trageți de șireturi cu ditamai monumentul politic!) Flutur, în a cărui luntre…, ăăăă, pardon, în al cărui partid m-aș fi înscris fără ezitare, dacă n-aș fi fost loial partidului meu, PSD, pe care îl iubesc ca sarea-n ochi…, ăăă, pardon, în bucate!
Așa că titlul dv. tendențios este de fapt un mare adevăr: n-am fost cu fundul niciodată în două luntri, ci doar în aceea a partidului meu drag, PN.., ăăă, pardon, PSD!
Primar Coman Cătălin, plimbîndu-se cu luntrea lin
