Birocrația dăunează grav dezvoltării

Dacă ținem cont de modul cum s-au implementat proiectele prin Programul Operațional Regional, de exercițiile financiare 2007-2013 și 2014-2020, că de fiecare dată am stat cu cei trei ani suplimentari pînă-n ultima zi ca să facem tăieri de facturi, dar și că ne suprapunem cu exercițiul financiar 2021-2027, nu cred că vom fi capabili să absorbim o sumă prea mare prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Asta dacă nu vom face mecanisme mai simplificate, astfel încît beneficiarul să le poată implementa. Facultatea de Inginerie Alimentară a implementat un proiect finanțat din fonduri guvernamentale de către Ministerul Cercetării, unde birocrația este aproape zero. Faci la sfîrșit de an o raportare într-o platformă extrem de simplă cu toate cheltuielile efectuate, modul cum a fost achiziționat bunul respectiv și ce procedură s-a aplicat. Apoi, se încarcă facturile, îmi sînt verificate de cel de la București și undeva într-o săptămînă e finalizată întreaga procedură. În schimb, la proiectele europene au fost foarte multe probleme pe plan național legate de licitații trucate, de construcții care trebuiau realizate într-un anumit fel și au fost făcute altfel, iar birocrația este exagerată. Universitatea <Ștefan cel Mare> are în implementare un proiect cu Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est. Proiectul a fost depus în 2018, a fost semnat la începutul acestui an și probabil că vom face achiziția la începutul lui 2022. Sînt patru ani și prețurile nu mai sînt de actualitate, așa că cine va veni să liciteze pentru aceleași valori? În aceste condiții, multe proiecte vor pica în țară, dacă nu vor exista bani pentru suplimentarea finanțării din fonduri proprii. USV n-ar avea o problemă cu suplimentarea, dacă va fi cazul, dar cred că sînt primării care nu-și permit așa ceva”. Profesorul universitar doctor inginer Mircea Oroian, decanul Facultății de Industrie Alimentară din cadrul USV.