Cătălin Nechifor, parlamentar de Suceava

Cătălin Nechifor, parlamentar de Suceava

  • s-a născut la ora 23.00, între Vărsător şi Peşti, pe 18.02.1974;
  • mama – asistentă medicală;
  • tata – asistent medical;
  • a vrut să se facă inginer;
  • a devenit inginer, dar nu a profesat.

 

Oana Şlemco: Cum a fost copilăria ta?

Cătălin Nechifor: Foarte frumoasă, total diferită faţă de copilăria de acum, dar sigur că sîntem şi puţin nostalgici, şi a fost variată, în sensul că plecam vara la bunici sau iarna, de sărbători. Reuşeam să am un schimb intercultural major şi cu foarte mulţi prieteni, atît la Vatra Dornei, cît şi la Fălticeni, pentru că în clasa a III-a m-am mutat. Perioada a fost dificilă pînă m-am reaşezat, dar, în final, am reuşit să fiu un copil sociabil, neconflictual. Cred că nu m-am bătut cu nimeni, dar nu-i timpul pierdut.

Ai fost un elev silitor?

În gimnaziu am terminat al doilea pe şcoală. Nu am fost şef de promoţie, pentru că nu am putut să stau în cap la sport, şi nu glumesc. Eu făcînd volei la echipa şcolii, profesorul a insistat să stau în cap. Nu am putut să stau în cap şi mi-a pus 4. Drept pentru care ai mei, în clasa a VIII-a, mi-au luat scutire medicală. (…)

Care au fost cele mai mari pozne pe care le-ai făcut în copilărie?

Mi-am rupt mîinile de cinci ori, am avut o lipsă de calciu, fiind şi o zonă mai dificilă, zona de munte, cu temperaturi scăzute, cu umiditate. Chiar dacă ai mei mă duceau la mare frecvent tocmai din această raţiune, cum cădeam, cum îmi rupeam mîna. Ţin minte că odată am demolat şi o motocicletă la parterul blocului, m-am speriat groaznic, nu m-a durut decît a doua zi. Am crezut că mă bate titularul motocicletei, dar eu aveam mîna ruptă. Ultima dată cînd mi-am rupt mîna eram în clasa a XII-a, la liceu. Am făcut parte din prima generaţie care a dat Bac-ul la şapte obiecte. În 1992, am ales sportul, făcînd volei de performanţă medie, trăgeam tare la sală şi m-am oprit fix în perete şi mi-am rupt mîna, drept pentru care am dat Bac-ul la franceză în loc de sport.

Unde ai făcut liceul?

La „Nicu Gane”, în Fălticeni.

Cum a fost perioada aceea?

Foarte tare tranziţia de la comunism la Revoluţie, extrem de interesantă, de la uniforma celebră, la blugi, la libertate, la emancipare, la păr lung. Foarte fain, chiar o perioadă extraordinară, scăpaţi aşa la tot, şi cred că am gestionat bine schimbarea

Ce muzică ascultai în perioada respectivă?

Ascultam Metallica şi Fun Factory. Era o revoluţie muzicală, pentru că de la VHS-ul celebru sau de la muzica la benzi de magnetofon sau casetofon au început încet, încet să se schimbe lucrurile, să apară şi televiziunea, şi MTV-ul, şi a fost o abundenţă de muzică pe piaţă, chiar a fost o schimbare radicală.

Ce voiai să te faci în perioada respectivă? Ce planuri aveai?

Mi-am dorit întotdeauna inginer, fără să ştiu ce înseamnă automatica, informatica, chiar de prin 1988 visam la asta şi drept urmare am făcut la Suceava, la USV, Facultatea de Automatică şi Informatică Industrială, nu am prea profesat, dar folosesc calculatorul foarte mult.

Cum a fost perioada studenţiei?

Mai puţin interesantă decît liceul, pentru că lucrurile se schimbă puţin. La liceu eşti mai tînăr, dar a fost interesant. Partea proastă este că nu ne-am mai revăzut de mult cu colegii. S-au împrăştiat ba prin Canada, ba prin Europa, o parte am rămas în ţară.

Ai copiat vreodată la vreun examen?

Da.

Ai fost prins?

Nu.

Ai vreun regret?

Am un regret că am avut o situaţie în care i-am făcut un referat altei persoane, nu spun cine, persoană importantă, şi era exact ca al meu. Eu am luat 8, ea a luat 10, dar muncisem eu. Media a fost bună, dar probabil că nu conta foarte mult aspectul meu fizic în ochii profesorului.

Ai stat la internat?

Am stat la cămin, la „Petru Rareş”. În cameră aveam şi chiuvetă. Să ai chiuvetă în cameră era lux. Eram şi 10 într-o cameră de cîţiva metri pătraţi cînd mai făceam show-uri.

Ai lucrat în timpul studenţiei?

Da, din anul II. Am lucrat la cel mai mare producător de băuturi carbonatate din lume.

Aşa ai reuşit să cîştigi primii bani de buzunar?

Primii bani i-am cîştigat la Vatra Dornei, cred că aveam vreo şase ani. Ne-a rugat o bătrînă de lîngă blocul nostru pe vreo trei, patru copii care ne jucam pe acolo, să o ajutăm să care nişte lemne din curte în beci, fiind toamnă. Am cîştigat trei lei şi ştiu că mi-au mai dat ai mei 75 de bani şi mi-am luat o îngheţată.

Cum ai intrat în politică?

M-am trezit în politică în 2003. Tînăr fiind, m-am trezit în structura TSD, după care am fost ales interimar preşedintele Tineretului Social Democrat la Suceava, pe judeţ.

Îţi pare rău de ceva?

Doar de timpul pierdut.  De exemplu, m-am trezit să îmi văd băiatul student cam deodată. Adică foarte mult timp al familiei l-am pierdut în felul acesta. M-am implicat foarte mult în administraţie, dar pur şi simplu foarte mult din timpul pe care mi-aş fi dorit să îl petrec alături de familie l-am folosit în sensul acesta public. 

(Oana ŞLEMCO)