Uneori, cînd reușesc să depășesc momentele aproape dureroase create de ăi’ care se exprimă la televiziuni mai rău ca pe ogor sau în dosul gării, mă întreb dacă nu ar fi mai profitabil pentru noi, dar și pentru dvs., să alcătuim rubrici care să poarte numele acestor asasini de limbă (termenul este omologat de pe la sfîrșitul anilor ’60, cînd unul din disc-jockey-ii celebri ai vremii, Emperor Rosko de la BBC, așa era numit în revista New Musical Express: ”nemilosul asasin al gramaticii engleze”), fapt care mi-ar economisi considerabil efortul de a pîndi greșelile lor și a le transfera aici, în Jupânu’: dvs. ați deschide ziarul și, privind titlul rubricii (să spunem ”Victor Vreme”), ați izbucni în hohote de rîs direct, fără să mai fie nevoie și de citate din domnia sa!
Pentru că încă nu am ajuns, nici eu, nici dvs., la acest nivel compatibil doar cu bancurile cu pacienți de la ”Obregia”, azi vă mai dau vreo două citate din dl. Victor Vreme, care traversează o perioadă chiar prolifică în privința tîmpeniilor debitate. Primul vine din perioada cînd Mircea Lucescu era pe patul de spital, iar dl. Victoraș în stradă, de unde transmitea cam cea ce îi trecea domniei sale prin cap, fără legătură cu pacientul, cu fotbalul, cu limba română. Cred că dacă l-ar fi putut auzi și ar fi fost valid, Mircea Lucescu l-ar fi admonestat. Așadar, pe 4 aprilie, la ora 15:01, Victor Vreme ne anunța senin că ”starea de sănătate a lui Mircea Lucescu s-a degradat FOARTE BRUSC”. Evident că la lecția despre gradele de comparație ale adjectivelor, în clasa a II-a, Victoraș era prins cu altă treabă, astfel încît a ratat momentul cînd doamna învățătoare le-a explicat elevilor că ”brusc” arată intensitatea maximă a unei acțiuni, fiind așadar lipsit de grade de comparație, dar menționînd că persoanele cu mai puțină școală le folosesc curent în limba vorbită. Tot Victoraș ne-a atenționat, pe 17 aprilie, la ora 11:22, că ”această bătălie se poartă ÎNTRE STAT și ÎNTRE BĂNCI”. La o analiză rapidă (FOARTE BRUSCĂ!) rezultă că statul se bate cu statul și băncile se bat cu băncile, ceea ce parcă e altceva decît a vrut să zică Victoraș, anume că bătălia se poartă între stat și bănci. Ce încîlceală o fi în mintea flăcăului?
