John Wayne, iubitorul de femei

La 26 mai 1907 s-a născut John Wayne (d. 1979).

Trei valuri de filme au venit în cinematograful din Bariera Vergu, Munca, în anii 50 si 60. Întîi au venit filme Mosfilm cu soldatul sovietic înfruntînd eroic fiara nazistă. Apoi filmele de capă si spadă. Fanfan la Tulipe și restul (Pardaillan, Cocoșatul, Căpitanul Fracasse, Cartouche). Apoi westernurile – „Ultimul tren din Gun Hill”, „Cei 7 magnifici”. Cel mai tare în pistoale era un vlăjgan zis John Wayne. Trăgea repede, dădea tare cu pumnii, sărea pe cal și tuleo. Cînd apărea pe ecran, cu mersul lui legănat, sala fluiera, tropăia din picioare, aplauda. L-am văzut prima dată în „Diligența” (John Ford, 1940) apoi în „Rio Bravo”, „Fort Apache”, „Cine l-a ucis pe Liberty Valance”, multe. Era singular, supraom, nu avea treabă cu ceilalți actori. Acapara toate privirile, avea charismă. Aici era secretul succesului lui. Băieți bine legați, înalți, mînuitori de Colt 45 și buni călăreți se mai găseau la Hollywood. Fac pariu. Dar numai el avea o voce dogită și vorbea în minimum de cuvinte cu gura strîmbă. Părea că mereu e ocupat și nu are timp. Avea ”sictir”, cum se zicea prin mahalaua în care copilăream.

Pe John Wayne îl chema în actul de naștere Marion Robert Morrison. Cu acest nume nu ar fi ajuns niciodată star în industria filmului. A început cu apariții minore, de cascador mai ales, în filme de serie B. Abia în 1930, după o sumedenie de westernuri ieftine, în filmul lui Raoul Walsh ”The Big Trail”, pe generic, în rolul principal, a apărut pentru prima dată un anume John Wayne. Fără noroc, filmul nu a prins la public. Dar figura lui, atitudinea nonșalantă, statura au fost reținute de public. Vreme de zece ani face filme de duzină. Joacă de fapt un singur rol – de cowboy. Trage cu pistolul, sare în șa, ia fata în final și iese învingător. El e personajul pozitiv, întotdeauna. Studiourile nu îndrăznesc să îi încredințeze alte tipuri de roluri. Un pistolar și atît. John Ford îi oferă în 1940 rolul vieții in „Stagecoach”„(Diligența”). Filmul înregistrează un neașteptat succes de box-office. Are și o critică excelentă în presă. John Wayne începe să treacă drept un adevărat actor.

Viața lui sentimentală e una oarecare, deși în jur roiesc multe femei superbe. Din 1932 e într-o legătura quasi-maritală cu Jodie Sands, dintr-o foarte bună familie din L.A. În 1933, în fine, se căsătoresc. Un an mai tîrziu au un copil, Michael. Pînă în 1940, cînd apare în „ Diligența”, a cam tras mîța de coadă, deși înșira un film după altul. Era plătit modic. Abia după cele 7 Oscaruri pe care le cîștigă filmul lui Ford statutul lui se schimbă. De aici încolo i se oferă roluri variate, lucrează cu regizori și actori buni. Cînd lucrurile păreau să se aranjeze pentru el (avea mereu grija familiei), începe războiul în Europa, la 1 septembrie 1939. În decembrie 1940 Japonia atacă Pearl Harbour, SUA intră în război. E momentul de cotitură al carierei și vieții lui. Spre deosebire de alte mari staruri de la Hollywood care se înscriu voluntar să meargă pe front, Wayne preferă să rămînă acasă, cu familia, cum va explica mai tîrziu în dese ocazii. Postura nu corespundea cu tipul de personaj eroic, curajos pe care îl reprezenta în filme.

Decizia nu îl ajută prea mult în viața de familie. Soții nu se mai înțeleg. În 1942 se separă. Era poate cel mai solid cuplu de la Hollywood și surpriza a fost mare pentru apropiați și presă. Face în continuare trei filme cu Marlene Dietrich și au o idilă plină de pasiune. Nici nu o ascund de public. În octombrie 1943 declanșează procedura de divorț de Jodie Sands. Joacă în filme de care are nevoie armata. Sînt filme de propagandă, fără ambiții artistice. John Wayne îmbracă paradoxal uniforma numai în filme. E frustrant pentru el, publicul și presa încep să își pună întrebări într-o vreme cînd destui cereau proba curajului în teatrele de operațiuni. Nu în studiouri, la filmări.

În august 1945 războiul se termină și soldații se întorc acasă. Dar și vedetele Hollywood-ului. John Wayne are probleme să supraviețuiască la vîrful box-office-ului, să rămînă cap de afiș, să primească roluri. Deși urmează o perioada dificilă, nu iese din topul primelor zece staruri de la Hollywood. La 17 ianuarie 1946 se căsătorește cu Esperenza Baur, actrița. Nu îi place să stea singur. Vrea familie și copii. De la început au neînțelegeri cauzate de bani și alcool. Cariera lui este în declin, încasările filmelor lui scad, situația lui financiară – ca efect – se deteriorează. Se ivesc certurile, scandalurile. Nervozitatea crește, ca și consumul de alcool al celor doi. În aceasta perioadă face un sigur film mai răsărit – „ Red River” regizat de Howard Hawks (1948). În 1952 se separă de Esperanza Baur, după o experiență nefericită, presărată cu prea multe scandaluri care au făcut deliciul presei. Inevitabilul s-a produs. Nu erau făcuți unul pentru altul, cert.

America postbelică se schimbă cu repeziciune. Apare o nouă generație. Filmele sînt altfel, publicul e altul. Gusturile se schimbă. În noiembrie 1954 încheie a treia căsătorie, cu Pilar Palette – exact la două zile după pronunțarea divorțului de Esperenza Baur. În 1955 John Ford îi oferă rolul principal în „The Searchers”. A fost un mare succes și în sălile de cinema și în presă. Cu atît mai prețios, cu cît venea după o serie neagră. Apare un copil, o fată, Aisa. Structural Wayne este un familist, se simte bine doar sub un acoperiș unde există o familie. Nu suportă singurătatea. Îi plac triburile, viața în comun. Și el în rol de pater familias, de figură tutelară. De altfel, își ia frecvent familia pe platourile de filmare – vrea să aibă soția si copiii. Duc traiul în comun, în rulote, în deșert, în munți. În 1958, pe cînd filma în Japonia pentru „Barbarul și gheișa”, casa & ferma sînt mistuite de un incendiu. Se înregistrează mari pagube. Este începutul unei perioade nefaste pentru „marele John Wayne”. Și filmul din Japonia merge prost la public.

Face apoi „Rio Bravo” în 1959, tot cu Howard Haws, și din nou are succes. John Wayne este la zenit, nu mai este o vedetă, ci un monstru sacru. Imaginea Americii în lume și acasă. El este americanul tipic. Dar anul este foarte rău pentru el. Este înștiințat că managerul lui făcuse investiții perdante și conturile lui au ajuns pe minus. Are 59 de ani și trei decenii de carieră în spate. Ca să se salveze financiar produce/ regizează/ joaca în filmul „Fort Apache”, super-montare. Bugetul depășește cu multe milioane ce fusese prevăzut. Finanțează cu averea sa cheltuielile. Investiția inițiala a fost de 12 milioane (în realitate a costat 21 de milioane $), cea mai mare din industria filmului de pînă atunci. Din păcate încasările au fost de numai doua milioane de dolari. Cele 6 nominalizări la Oscar nu echilibrează situația. John Wayne este falit.

Continuă să apară în filme, nu știe să facă altceva. Bătrînețea începe să își arate colții. Apar alte staruri. Nu mai este cowboy-ul alert din anii 30. Face destule filme oarecare. Nici westernurile nu mai sînt populare. Asistăm la amurgul unui gigant al filmului. Se amestecă în politică, avea o datorie față de SUA din anii 40. Îl susține Barry Goldwater, candidatul republican de extremă dreaptă pentru Casa Albă. Îl susține pe Ronald Reagan, tot republican, pentru guvernator al Californiei. Se duce în Vietnam să susțină militarii SUA. Joacă într-un film, „Beretele verzi”, tot un suport pentru prezența americană în Vietnam. Filmul produce multe controverse, este considerat reacționar de o parte a opiniei publice americane, care îl fluieră în multe săli de cinema. John Wayne are un complex din cauza absenței sale de pe front în al doilea război mondial. Asta îl face să aibă atitudini apăsat patriotarde menite să facă uitată lașitatea sa din timpul războiului. Era un erou pe celuloid, dar nu în viața reală.

În 1968 cîștigă un Oscar pentru interpretare masculină în filmul ”True Girl”. În 1973 se separă de Pilar, fără să divorțeze. Doi ani mai tîrziu i se descoperă un cancer la plămîni. Fuma 100 de țigări pe zi. Face totuși un film, „The Shootist”, cu James Steward. Este ultimul lui film din cele 169 în cîte a apărut. Scenele finale sînt trase fără el. În 1976, pentru prima dată în 30 de ani, nu mai apare în Top 10 al starurilor de la Hollywood. La 6 mai 1979 se stinge, are 72 de ani, la spitalul UCLA, din Los Angeles, consternînd publicul care vedea în el simbolul Americii. Ceea ce și era.

Stelian Tănase

Fragment din „Repertoarul amorului’, volumul doi, apărut la Editura Hyperliteratura, toamna lui 2020.